Anul 2019 a fost declarat, de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca “Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”.
Printre primii traducători ai textului sfânt se numără și Ieromonahul Silvestru, egumen al Mănăstirii Govora. De numele lui se leagă traducerea “Evangheliei învățătoare” din 1642, încadrându-se în acel proces de renaștere culturală, prin reluarea activității tipografice, în perioada domniilor lui Matei Basarab (1632-1654) și Vasile Lupu (1634-1653), în cele două provincii românești: Țara Românească și Moldova.
Seria tipăriturilor în limba română se deschide la Mănăstirea Govora, unde conducea ca și egumen acest deosebit om, Silvestru. Cu această lucrare a ieromonahului Silvestru, de traducere a textului sfânt și al textului cultic în limba poporului, limba românească, putem spune că începe procesul de naționalizare a serviciului divin. Acest proces era absolut necesar ținând cont de faptul că s-a ajuns în situația în care tot mai puțini preoți români înțelegeau limba slavonă, limbă în care erau obligați să slujească, dar și pentru a se contracara propaganda calvină din Transilvania.
Tot de persoana ieromonahului Silvestru de la Govora se leagă și traducerea unei părți din “Noul Testament” de la Bălgrad din 1648.
Vedem încă o dată cum slujitorii Bisericii strămoșești au pus serios umărul ca limba poporului să nu piară, încercând prin aceste traduceri ale textelor scripturistice, și nu numai, să facă posibilă înțelegerea textului bisericesc de către toți, aducând prin aceasta un aport deosebit la dezvoltarea ulterioară a limbii noastre românești.
Așadar, prin întreaga lui activitate, ieromonahul Silvestru de la Govora continuă curentul de traducere în limba română, chiar aducându-l la un nivel superior, încercând prin aceste traduceri, și chiar reușind, să contribuie la unitatea de neam și limbă a poporului român, dar și reușind să canalizeze dezvoltarea limbii literare într-un sens ascendent. Prin traducerile sale și-a îndeplinit pe deplin scopul pe care și l-a propus, acela de a răspândi scrisul în limba română, de a da posibilitatea la cât mai mulți oameni să intre în posesia unor astfel de traduceri și tipărituri, imprimând astfel în sufletele oamenilor dragostea de cultură, de credință și de neam.
