Pe “adevarul.ro” este publicat un articol foarte interesant cu titlul “De la ce vine numele Carpaților? Misterele munților care acoperă o treime din România: tuneluri secrete, statui inexplicabile și recorduri impresionante”. Am reținut câteva date.
Munții Carpați au o lungime de 1.500 de kilometri, din care peste 800 de kilometri sunt în România. Numele “Carpați” vine de la tribul de daci al Carpilor. Tribul trăia în Moldova, în Carpații Orientali. Numele lor vine de la un cuvânt indo-european care înseamnă piatră. Carpații se întind pe teritoriul a opt state europene: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia. Altitudinea maximă este pe Vârful Gerlachovski (2.655 de metri), din lanțul muntos Tatra, din Slovacia. În România, Carpații sunt împărțiți în trei mari lanțuri muntoase: Orientali, Meridionali și Occidentali. Pe teritoriul țării noastre, cel mai înalt vârf este Moldoveanu (2.544 de metri), din Munții Făgăraș. Carpații Românești s-au format cu milioane de ani în urmă, prin încrețirea și ridicarea treptată a straturilor pământului. Carpații acoperă, practic, o treime din țara noastră. În Carpații din România există peste 12.000 de peșteri, 76 dintre ele au o lungime mai mare de doi kilometri. Cea mai adâncă peșteră este Izvorul Tăușoarelor, din Munții Rodnei. Ea coboară la 415 metri sub nivelul mării. În Munții Carpați există singurul lac vulcanic din România, lacul Sfânta Ana, și cei mai mulți lupi, urși bruni și lincși din Europa. În Munții Carpați se află și cel mai mic oraș din țară, Băile Tușnad, renumit pentru apele minerale terapeutice. Tot în Carpați, în depresiunea Brașovului, s-a înregistrat, la 25 ianuarie 1942, și cea mai scăzută temperatură din țară, -38,5 grade Celsius. Munții Carpați ascund mai multe formațiuni din piatră și rocă. Cele mai spectaculoase sunt Babele și Sfinxul din Munții Bucegi, Moșul și cei 12 Apostoli din Munții Călimani, Creasta Cocoșului din Munții Gutâi, dar și Tigăile din Munții Ciucaș. De-a lungul anilor, în jurul Sfinxului și al Babelor s-au format mai multe mituri care le-au transformat într-o veritabilă atracție turistică. Rezervația 12 Apostoli este una dintre cele mai frumoase destinații turistice din Munții Călimani. În fiecare an, la 29 iunie, de sărbătoarea celor 12 Apostoli, localnicii urcă pe munte să-i sărbătorească. Cea mai interesantă figură de aici este cea a Moșului despre care se spune că este asemănător cu Sfinxul. Moșul ne prezintă trei fețe distincte ale chipului uman. Cele trei fețe distincte sunt orientate către toate cele trei căi de acces. Dacă asemănarea cu Sfinxul este aceea că ambele formațiuni reprezintă chipuri umane, există și o deosebire cel puțin interesantă. Sfinxul își păstrează asemănarea cu chipul uman numai când este privit dintr-o singură direcție. Moșul nu-și schimbă înfățișarea umană, indiferent de unghiul din care este admirat de pe cele trei poteci care duc la el. Rezervația Creasta Cocoșului este amplasată în Munții Gutâi, în județul Maramureș, la o distanță de aproximativ 35 km de orașul Baia Mare. Aici se poate admira Creasta Cocoșului, care dă și numele rezervației. Este o colină ascuțită de 200 de metri lungime, care seamănă izbitor cu o creastă de cocoș. Zona Tigăile Mari din Munții Ciucaș este cel mai reprezentativ ansamblu de turnuri din Munții Carpați. Uimește atât prin înălțime, unele dintre stâncile uriașe având chiar și 80-100 de metri, dar și prin lățime. Complexul de turnuri se întinde pe un kilometru.
Zona a fost declarată arie protejată și se află la limita dintre județele Brașov și Prahova. Se spune că Munții Carpați sunt străbătuți de tuneluri subterane secrete și că unele ar avea și sute de kilometri lungime. În munții Bucegi, se spune că aceste tuneluri ar fi încărcate de energie. Susținătorii teoriei spun că tunelurile secrete nu sunt dispuse haotic, ci ar avea forma unui lup cu gura deschisă. Se pare că și pe Vârful Omu, pe crestele Munților Retezat și Ceahlău ar fi existat sanctuare dacice. Au fost supranumite Triunghiul de Aur, datorită energiilor foarte mari descoperite în cele trei puncte. În zona Șapte Izvoare de pe Valea Ialomiței, cercetările făcute în anii '80 au arătat că apa din aceste izvoare nu are niciun fel de bacterii, fapt unic în lume. Legenda spune că apa izvoarelor provine de la un lac subteran de unde chiar Zamolxis a băut apă de acolo. Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor, oamenilor de rând le era interzis să bea apă de acolo, în schimb, soldații beau din acea apă pentru a deveni mai puternici. Se spune că în Bucegi ar există o poartă către altă lume, denumită Gură de Rai. Pe site-urile care promovează fenomenele paranormale se spune că în 1999, cercetători din București au studiat zona și au găsit în Bucegi o pantă de un kilometru încărcată cu energie magnetică atipică, ce poate fi asimilată cu Gura de Rai din tradiția populară românească. Se spune că Gura de Rai este o zonă unde se creează o legătură între cer și pământ, un fel de drum către Rai. Se mai spune că în tunelurile din Munții Carpați, domnitorii au ascuns comori. Tezaurul nu a fost însă niciodată descoperit.
