Dacă în municipiul Târgu-Mureș și în celelalte orașe din județ, populația de rozătoare este ținută sub control de firmele specializate în deratizare, cu totul alta este situația în mediul rural, unde, în perioada caldă, șobolanul părăsește gospodăriile și trăiește în natură, până în toamnă, când coboară spre locuințele oamenilor, la adăpost și în căutarea hranei. Cercetările științifice în domeniul combaterii acestor dușmani ascunși ai omului scot în evidență faptul că numărul de șobolani dintr-o localitate este identic, sau cu 50 la sută mai mare decât al populației umane dintr-un loc infestat.
La prima vedere, combaterea rozătoarelor, în special al șobolanilor și șoarecilor de casă, nu prezintă un interes deosebit pentru locuitorii satelor, mai ales că în localitățile rurale nu se organizează deratizări, fiecare gospodar își gestionează combaterea la întâmplare. Având în vedere pagubele economice imense provocate de rozătoare, prin consumul de produse vegetale, șobolanul de casă consumă zilnic 50-100 grame de hrană, șoarecele de casă consumă zilnic 15-20 grame de hrană. Astfel că, un șobolan consumă anual circa 37 kg de produse agroalimentare, iar un șoarece cel puțin 10 kg din hrana oamenilor. Americanii au calculat că descendenții unei singure perechi de șobolani, având în vedere prolificitatea lor, pot devora într-un an 60.000 kg de alimente și furaje.
Dincolo de pagubele economice imense, rozătoarele sunt rezervoare și vectori ai unui număr mare de boli infecto-contagioase și parazitare la om și animale. Transmit peste 80 de boli la om și animale domestice sau sălbatice, cum sunt trichineloza, leptospiroza, bruceloza, febra aftoasă, gastroenterita virotică, antraxul, rujeola, pesta porcină, turbarea, toxiinfecțiile alimentare etc.
Pentru combaterea rozătoarelor sunt recomandate, în primul rând, mijloacele biologice, prin ocrotirea păsărilor răpitoare - bufnița, care se hrănește aproape numai cu rozătoare, consumând într-un an 16 șobolani și 2.500 de șoareci; cucuveaua, barza, șorecarul de iarnă, huhurezul etc. Există și specii de mamifere care se hrănesc cu șoareci și șobolani: nevăstuica, vulpea, bursucul, dihorul, ariciul. Extrem de eficienți sunt prietenii omului - pisica și câinele. Cele mai utilizate măsuri la îndemâna sătenilor sunt cele mecanice, prin curse și capcane, și măsurile chimice. În magazinele cu profil fitosanitar există la ora actuală peste 35 de substanțe Raticide folosite în momeli pentru combaterea rozătoarelor. Foarte important de reținut, aplicarea lor să se facă în toată localitatea. Pe vremuri, în bazele de recepție a cerealelor ale COMCEREAL efectuam o deratizare la începutul fiecărei campanii de recepție a produselor agricole. Îmi aduc aminte că la Baza de recepție din Târnăveni, după deratizare s-au strâns șobolanii cu roaba, dar, întrucât lângă bază funcționa o moară, unde nu s-a efectuat lucrări de deratizare, în scurt timp, populația de șobolani s-a refăcut într-un număr mai mare.