Bacteriile rezistente la medicamente, aflate la originea infecțiilor intraspitalicești, cu potențial letal, blochează efectul antibioticelor prin închiderea portițelor” minuscule din pereții lor celulari, conform unui studiu realizat în Marea Britanie, citat de Press Association.
Oamenii de știință susțin că această descoperire ar putea contribui la realizarea unor medicamente capabile acestor “portițe” închise și să permită astfel accesul antibioticelor în celulele bacteriene.
Klebsiella pneumoniae (bacilul Friedlander) provoacă infecții intraspitalicești la nivelul plămânilor, sângelui și rănilor, iar pacienții cu sisteme imunitare slăbite sunt deosebit de vulnerabili.
Peste 20.000 de infecții cu K. pneumoniae au fost înregistrate în spitalele din Marea Britanie, în ultimul an, amintește Press Association.
La fel ca în cazul multor alte bacterii, acest bacil manifestă o rezistență din ce în ce mai mare la antibiotice, în special la o familie de medicamente numite carbapeneme.
Autorul principal al studiului, doctorul Joshua Wong, de la Departamentul de Științe ale Vieții din cadrul Imperial College London, a declarat că prevalența rezistenței la antibiotice “este în creștere și, prin urmare, ne bazăm din ce în ce mai mult pe medicamente precum carbapeneme, ce acționează împotriva unei game largi de bacterii''.
“Însă, acum, când bacterii importante precum K. pneumoniae devin rezistente la carbapeneme, este esențial să înțelegem modul în care sunt capabile să realizeze acest lucru. Noul nostru studiu oferă informații vitale, ce ar putea permite conceperea unor noi strategii și medicamente”, a precizat Wong.
Carbapenemele sunt utilizate ca antibiotice, în spitale, atunci când alte astfel de medicamente eșuează sau sunt ineficiente.
Oamenii de știință avertizează că această creștere a rezistenței la antibiotice poate afecta dramatic posibilitatea de a vindeca infecțiile.
În studiul publicat în jurnalul Nature Communications, ei au analizat structura porilor K. pneumoniae - “portițele” prin care antibioticele pătrund de obicei în bacterii. Echipa a descoperit că prin închiderea acestor “portițe”, bacteria devine rezistentă la mai multe medicamente, deoarece antibioticele nu pot pătrunde în interiorul lor pentru a le neutraliza.
Pe de altă parte, închiderea “portițelor” face și ca bacteriile aibă acces la mai puține substanțe nutritive, iar testele efectuate în laborator, pe șoareci, sugerează că ritmul de dezvoltare a bacteriilor este astfel mai lent.
Însă efectul în ceea ce privește rezistența la antibiotice a depășit impactul negativ al creșterii mai lente, permițând bacteriilor să mențină un nivel ridicat de infecție, au precizat cercetătorii.
Proiectul a fost realizat în strânsă colaborare cu doctorul Konstantinos Beis de la Departamentul de Științe ale Vieții din Oxfordshire, iar echipa de cercetători a fost condusă de profesorul Gad Frankel de la același departament.
“Modificarea de care bacteriile se folosesc pentru a evita antibioticele este dificil de ocolit. Orice medicament (conceput) pentru a contracara acest mecanism de apărare ar putea fi blocat la rândul său de portițele închise. Cu toate acestea, sperăm că va fi posibilă conceperea unor medicamente care să poată descuia lacătul portiței, iar datele noastre să ofere informații care să-i ajute pe oamenii de știință și pe companiile farmaceutice să facă în așa fel încât acești noi agenți să devină o realitate”, a afirmat Gad Frankel.
