Cele 54 de biserici de lemn, monumente istorice, “presărate” în 52 de localități ale județului sunt, la ora actuală, într-o stare rezonabilă, însă, în lipsa alocării de fonduri pentru stoparea degradării lor, perspectivele nu sunt deloc îmbucurătoare, atrage atenția directorul Direcției pentru Cultură Mureș, dr. Nicolae Băciuț, în materialul prezentat în cadrul ședinței Colegiului Prefectural din această săptămână.
Direcția a evaluat întreg acest patrimoniu, atât din perspectivă patrimonială, cât și juridică, una dintre cele mai recente acțiuni, întreprinsă în colaborare cu Poliția Mureș, trecând în revistă toate bisericile de lemn monumente istorice de pe raza județului, se arată în document.
De departe, situația cea mai gravă, aproape ireversibilă, este cea a bisericii de lemn din Mura Mare, care a ajuns în ruină, după ce în 1997 se constata, prin proces-verbal întocmit de responsabili bisericești, prăbușirea acesteia.
“Nu s-au găsit până astăzi fonduri pentru restaurarea acesteia in situ, având în vedere și numărul foarte mic de credincioși, vârsta și starea lor materială. Într-o situație gravă a ajuns și biserica de lemn de la Cuștelnic, care în această vară a fost reabilitată cu sprijinul Fundației prințul Charles, creându-se astfel și condiții pentru a fi restaurată pictura interioară. De intervenții de urgență ar mai avea nevoie și bisericile de lemn din Chinciuș, Iclănzel, Sfântu Gheorghe, Subpădure, Troița, Urisiu de Sus”, precizează Nicolae Băciuț, menționând că, acolo unde au existat preocupări, bisericile de lemn au beneficiat de lucrări de reabilitare, cum este cea de la Mănăstirea Lăpușna, unde s-a restaurat inclusiv pictura interioară.
Lucrări de reparații de mai mică amploare au fost făcute și la bisericile de lemn din Săcalu de Pădure, Sărmașu, Sărmășel, Culpiu, Nicolești, Răstolița, Abuș, Grindeni, Porumbeni, Reghin, Sânișor, Sânmartin, Sântandrei, Târgu-Mureș, Vălenii, Urisiu de Sus, iar bisericuța de la Subpădure a fost adusă și reconstruită la Târgu-Mureș, în fosta Garnizoană de tancuri. În unele dintre bisericile de lemn din județul Mureș se slujește încă, iar altele au devenit spații preponderent muzeale, cum sunt cele din Reghin, Nadășa și Sărmașu.
“În câteva biserici se slujește doar în zilele de hram ori la sărbători religioase mai importante de peste an, pentru că în localități există și biserici de zid, la Băița, Beica, Bobohalma, Chețani, Cuci, Cuștelnic, Moișa, Nadășa, Săcalu, Sărmășel, Sărmașu, Urisiu de Jos, iar în câteva biserici de lemn se slujește rar și cu credincioși foarte puțini, uneori doar preotul și diacul, la Crăciunești, Culpiu, Nicolești, Sântandrei, Troița”, a mai precizat Nicolae Băciuț.
Responsabilitatea primă în ocrotirea acestor monumente revine proprietarilor de drept, conform legii, iar acești proprietari de drept sunt parohiile.
În foarte multe cazuri, bisericile de lemn monument istoric, aflate în principal în mediul rural, au fost abandonate, în timp, ca spații de cult și nu au mai beneficiat nici de îngrijirea necesară după construirea de biserici noi, de zid.
“La cauze subiective putem menționa neglijența umană, neputința în unele cazuri, generate și de reducerea dramatică a numărului de credincioși. În aceste condiții, comunitățile religioase s-au ocupat mai mult de noile lăcașe de cult, neglijându-le pe cele de lemn, ignorând și răspunderea juridică, nu doar cea morală. S-a ajuns, astfel, ca unele biserici să sufere stricăciuni mari, chiar grave în unele cazuri. În unele parohii, unde nu s-au construit biserici noi, cele de lemn care au rămas au suferit modificări care le-au diminuat substanțial valoarea de monument istoric. Au fost biserici de lemn care au fost tencuite, iar altora li s-a înlocuit învelitoarea de draniță cu învelitori de țiglă ceramică sau chiar tablă. În urma constatărilor făcute, s-au întocmit și dosare de cercetare penală pentru intervenții neautorizate, dar cum nu s-a putut data când s-au făcut intervențiile, de către cine, în plus prescriindu-se faptele, dosarele au fost clasate”, se arată în raportul citat.
Întrucât multe lăcașuri de cult sunt periclitate din cauza lipsei de resurse financiare a comunității, în absența unei politici naționale coerente, a unei strategii de protejare a monumentelor istorice, biserici de lemn, din fonduri publice, responsabilitatea rămâne pe umerii preoților parohi, care trebuie să inițieze toate demersurile pentru protejarea acestora.
Nicolae Băciuț este autorul primului “Dicționar de monumente istorice. Biserici de lemn, din județul Mureș”, lucrare actualizată și inclusă în proiectul “O sută de cărți pentru Marea Unire”. Lucrarea cuprinde toate cele 54 biserici de lemn din Lista Monumentelor Istorice 2015, precum și celelalte repere ale unor ansambluri monumentale, porți de lemn și clopotnițe.
Foto: Biserica de lemn a lui Boțog din Mura Mare, vedere de ansamblu, septembrie 2008
