DE CE SUNT BLAMATE FIRMELE STRĂINE DIN ROMÂNIA?

Distribuie pe:

De pe timpul lui Liviu Dragnea, care conducea neoficial Guvernul, s-a lansat ideea că firmele cu capital străin, prezente în România, ar afecta activitatea celor cu capital autohton prin faptul că practică prețuri mai mici, ceea ce le pun în dificultate (le concurează neloial) pe cele românești, susține chiar și Banca Națională a României.

În aceeași apreciere, BNR arată că firmele cu capital străin contribuie direct la dezvoltarea economiei românești, atrăgând investiții străine directe, contribuind la dezvoltarea producției, la ocuparea forței de muncă.

Nemulțumirea principală e cea cu privire la faptul că multinaționalele, mai ales din Uniunea Europeană, înființează la noi în țară, lanțuri de magazine cu scopul de vânzare a produselor realizate în țările în care se află firmele mamă.

Marile magazine practică prețuri ce elimină de la comercializare produsele românești, contestate de producătorii români (din cauza costurilor de producție), chiar dacă marfa lor este de calitate superioară celei din import. Aceste practici sunt legale, datorită liberei circulații a bunurilor în țările membre ale Uniunii Europene și a legilor comerciale internaționale.

Și, astfel, românii cumpără produsele importate de marile magazine din țările în care se află firma mamă, unde se duce profitul realizat în România, ca urmare a creșterii salariilor și pensiilor cu care se mândrește fostul Guvern, mai ales cu realizarea celui mai mare produs intern brut, la nivel de UE. De fapt, de această creștere nu profită România, ci țările în care se duce profitul realizat la noi, ce ar trebui să fie investit în țară, pentru construcția de autostrăzi, cale ferată rapidă, spitale și școli, dezvoltarea rețelelor de apă-canalizare, de gaz (de care beneficiază doar 30% din populația țării etc.). De unde bani de investiții, când 75% din ponderea valorii adăugate la nivel național este capturată de firmele străine, așa cum rezultă din raportul BNR din 2018.

Probleme sunt și cu prețurile de transport, tot mai restrictive pentru firmele românești, care nu pot face față concurenței neloiale practicate de către transportatorii străini - blocaje la punctele de frontieră, printr-un control diferențiat, din care cauză pierd multe ore și chiar zile cu staționările.

Diferențe majore care contribuie la scăderea productivității și la creșterea prețului produselor românești, comparativ cu cele ale firmelor străine aflate pe teritoriul românesc, este și din cauza automatizărilor. Fermierii străini veniți în România au utilaje performante cu care lucrează pământul, comparativ cu cei români care dispun de unelte aduse de afară, la mâna a doua, sau și de cele de pe vremea SMT-urilor. De asemenea, nivelul subvențiilor acordate fermierilor români este mult inferior celor din Vest.

Exemplul, pentru un litru de lapte la raft, ce costă 5 lei, în Polonia este subvenționat cu un euro, adică, cu prețul de cost, pe când în România, cu doar câțiva eurocenți. Să nu mai vorbim de standardele de calitate impuse de statul român, care pentru firmele românești sunt mai exigente decât pentru cele din afară.

Să nu ne mire că marile firme străine din România urmăresc să-și crească profiturile și să plătească impozite și taxe cât mai mici, pentru că le permite legislația de la noi, prin Codul fiscal care poate fi eludat de unii care știu să-l interpreteze. Însă, nu toate firmele străine urmăresc acest fapt. Ele își propun să obțină o anumită rată a profitului, cu respectarea legislației. Acționează prin reducerea cheltuielilor: automatizarea proceselor de producție, salarizare mai redusă etc. De aceea este o eroare să susținem că firmele străine ar obstrucționa economia românească. Dacă ele nu ar veni sau ar pleca de la noi, situația ar fi și mai proastă. Ele plătesc impozite și taxe la stat și locale, dau salarii mai mari unei categorii de angajați. Deocamdată, asigură 66% din venit la bugetul țări, iar la firmele străine lucrează în jur de două milioane de persoane. Numai în perioada 2007-2016, numărul angajaților în aceste firme a crescut cu 35%. Iată de ce nu ne-a căzut bine când firma Nokia a plecat din România, iar marea firmă Mercedes a preferat să facă o nouă investiție în țara vecină, din cauza infrastructurii proaste de transport de la noi. Deci, firmele străine investesc acolo unde au avantaje să-și recupereze banii investiți și să obțină profit. Ele vin cu avantaje și dezavantaje. Problema este a statului și Parlamentului român care trebuie să facă legi bune, să păstreze cea mai mare parte a profitului în România, să fie investit la noi.

În concluzie, avantajul e că multinaționalele venite la noi aduc alți subcontractanți, dezvoltându-se pe orizontală, chiar și atunci când sunt suspectate că exportă profitul. Ele influențează indirect venirea și a altor investitori, beneficiu pentru economia națională, însă e nevoie și de politici prin care să se dezvolte colaborarea multinaționalelor cu economia locală, prin care să contribuie la bunăstarea locuitorilor unei zone, exemplu - municipiul Cluj-Napoca.

Lasă un comentariu