Am ales să animez „Cumințenia Pământului" într-o cameră neagră, în întuneric. Lucrarea e absentă și prezentă în același timp, obiect și subiect. Nu poate fi ușor descrisă, numită, măsurată și identificată, iar în felul acesta are posibilitatea de-a scăpa din interpretările și agendele care i-au fost atribuite atât de insistent de-a lungul timpului. Poate deveni altceva, fără limite, dincolo de un spațiu bine delimitat. Depersonalizarea prin întuneric produce un puternic și necesar potențial politic și afectiv, al unei noi subiectivități, în sensul propus de teoreticianul Andre Lepecki.
Manuel Pelmuș
Manuel Pelmuș propune perspective noi asupra artei, limbaje artistice în afara narativului și a figurativului, un alt tip de raportare la istoria aflată în continuă transformare, la memoria colectivă și la spațiul expozițional, depășind sfera „nemișcării" și-a „imaginii".
cumințenia pământului* este o acțiune performativă, continuă, în care, într-o sală aflată în întuneric, versiunea „imaterială" a sculpturii realizată de Constantin Brâncuși, în 1907, prinde viață pe durata a două ore, construită acum din text. Publicul poate veni și pleca oricând. Puteți petrece cât timp doriți. Ascultați ce are de spus și cum își dorește să rescrie istoria. O sculptură pe care nu o vezi, dar o asculți. Textul este alcătuit din comentarii adeseori contradictorii, făcute de public, și critici despre sculptură, din 1910 până în prezent. Mica „piatră" a fost una dintre cele mai comentate piese din arta românească.
*absența majusculelor este licența artistului (n. 1974, București) trăiește și lucrează în Oslo și București. Este unul din artiștii cei mai influenți ai „noului performance", fiind interesat în ultimul deceniu să reimagineze rolul performance-ului în contextul artelor vizuale. În anii recenți, proiectele sale au fost prezentate la Para Site, Hong Kong (2017-2018), Tate Modern, Londra și Tate Liverpool (2016); Ludwig Museum, Köln (2016); Off-Biennale Budapesta (2015 și 2017); Kyiv Biennale (2015); Centre Pompidou, Paris (2014); Van Abbemuseum, Eindhoven (2014); Muzeul de Artă Modernă, Varșovia (2014); Para Site, Hong Kong (2014); Bienala de la Veneția (2013), printre altele. În 2012 i s-a decernat Berlin Art Prize pentru arte performative, iar în 2014 a primit Premiul de Excelență decernat de Centrul Național al Dansului din București. Începând cu octombrie 2019, Manuel Pelmuș este „research fellow" la Academia de Arte din Oslo (KHIO).
Cristina Toma este actriță liber-profesionistă, născută în Târgu-Mureș. Aici a absolvit cursurile secției de actorie a Universității de Arte. Crede în latura creativă și inspirantă a actorilor, în hrănirea vulnerabilității și-a curiozității, gânduri care au purtat-o spre explorări în diverse domenii. Întâlnirile profesionale i-au adus colaborări în teatru și film, teatru-dans, performance, traduceri de teatru din engleză, franceză și maghiară, proiecte prezentate în multe orașe din Europa, SUA și Canada. Consideră că spectatorii sunt co-creatori și propune activarea imaginației, extinderea și diversificarea călătoriilor interioare.
