FORUM PE TEMA SITUAȚIEI MAGHIARILOR - ROMÂNIA ESTE DEPARTE DE A CONSTITUI UN EXEMPLU PENTRU PROTECȚIA MINORITĂȚILOR

Distribuie pe:

...Este concluzia la care au ajuns participanții la recentul forum privind situația maghiarilor din România, organizat cu prilejul anului jubiliar “30 de ani de libertate”, la inițiativa ambasadei și a reprezentanței culturale a Ungariei la București, pentru a marca împlinirea a trei decenii de la schimbarea de regim, relatează MTI. Evenimentul a fost găzduit de Institutul Balassi din București și moderat de Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

În cuvântul său, Markó Béla, fost președinte al UDMR a reamintit că după schimbarea din 1989, maghiarii din România au fost nevoiți să pornească de la o stare de privațiune de drepturi totală, pentru a-și reînființa condițiile instituționale necesare supraviețuirii, pentru a obține drepturile fundamentale legate de cultură și de învățământ, pentru a organiza reconstruirea comunității. El a arătat că, în toată această perioadă, UDMR a optat pentru folosirea unor mijloace politice pentru scopurile propuse, nu a organizat demonstrații, manifestări radicale și nu a recurs la acte de nesupunere civică.

Fostul președinte al UDMR a calificat drept o întorsătură istorică - precum și o dovadă a curajului șefului de stat de atunci, Emil Constantinescu - prima participare a UDMR la guvernare, în 1996 și a atras atenția că acea construcție începută, atunci, în domeniul drepturilor minorităților “s-a împotmolit, ba chiar s-a întors pe dos, dat fiind că în România nu sunt respectate nici măcar legile existente sau acordurile internaționale ratificate”.

Potrivit lui Gabriel Andreescu, politolog și activist pentru drepturile omului, “cartea pericolului unguresc” a fost jucată în România de SRI, moștenitorul Securității, poliția politică de proastă reputație a comuniștilor, precum și de fosta elită comunistă, pentru conservarea și legitimarea puterii sale. În opinia sa, în anii 1990 țara a evitat un război civil de tip iugoslav, doar datorită grupărilor intelectuale care s-au pronunțat în mod deschis în favoarea drepturilor omului și ale minorităților, pentru democratizarea țării, exemplificând, în context, Uniunea Scriitorilor, Grupul pentru Dialog Social, Liga Pro Europa, Universitatea Liberă de Vară de la Balvanyos. În ce privește protecția minorităților, este nevoie de o schimbare de paradigmă, în sensul că trebuie disociată cauza celor două comunități mai numeroase, a celei maghiare și a celei rome, de chestiunile celorlalte minorități, iar drepturile maghiarilor trebuie asigurate în cadrul sistemului de autonomii culturale și prin autonomia teritorială a Secuimii.

Invitat la acest dialog, reprezentantul agenției de monitorizare a presei ActiveWatch, Adrian Szelmenczi, a subliniat că SRI consideră și astăzi comunitatea maghiară și aspirațiile secuilor la autonomie, ca un pericol pentru siguranța națională. În opinia sa “crește ura verbală antimaghiară”, în timp ce presa românească trece sub tăcere raportul Consiliului Europei care arată că România încă nu a aplicat convențiile privind protecția minorităților pe care le-a ratificat. Mai mult, a spus vorbitorul, deși în Parlamentul României nu mai sunt reprezentate partidele extremiste, aproape toate formațiunile politice au deputați naționaliști, care ar pedepsi cu închisoarea revendicarea autonomiei teritoriale și care propun proiecte de lege cu privire la interzicerea simbolurilor etnice.

Vorbitorul l-a criticat și pe Klaus Iohannis, pentru că a formulat obiecții de neconstituționalitate împotriva celor mai multe măsuri de protecție a minorităților incluse în noul Cod administrativ, încercându-se, astfel, pentru prima dată după 1990, îngrădirea drepturilor minoritare în România.

Proiectul comun cel mai important al majorității românești și al minorității maghiare în ultimii 30 de ani a fost integrarea europeană și euro-atlantică a României, însă regresele observate în anii 2010 sunt îngrijorătoare chiar și pentru că protecția minorităților nu poate fi disociată de democrație, iar lezarea drepturilor minorităților pune în pericol democrația însăși, a conchis, la finalul discuțiilor, președintele CNCD, potrivit sursei citate.

Lasă un comentariu