Simplificarea programelor școlare “în mod categoric” la toate materiile, elaborarea unor manualele cu “forme coerente” și care să nu se schimbe “an de an”, cultivarea memoriei în școală și a cultului muncii, însușirea temeinică a matematicii, fizicii, chimiei, istoriei, geografiei, biologiei și a limbilor și literaturilor se numără printre condițiile necesare propuse de Academia Română în contextul recentelor constatări PISA date publicității.
“Recentele constatări date publicității, referitoare la procentajul ridicat al elevilor români afectați de analfabetismul funcțional, dar și îngrijorarea produsă de analfabetismul primar (cauzat de neputința școlarizării tuturor copiilor de vârstă școlară) și de abandonul școlar, determină Academia Română să propună un set de măsuri, reieșite din experiența celui mai înalt for de consacrare a valorilor intelectuale și de cercetare din România”, se explică într-un comunicat de presă al Prezidiului Academiei Române, transmis miercuri AGERPRES.
Potrivit punctului de vedere al Academiei privind unele aspecte ale învățământului preuniversitar din România, “până la adoptarea unei noi legi a educației naționale, menită să fie stabilă și să cuprindă mai mult principii decât date concrete (acestea trebuie să fie detaliate în statute și regulamente), este nevoie de un set de măsuri care să stabilizeze școala românească și să-i confere perspective bune de dezvoltare, fără a ceda în fața unor presiuni conjuncturale, derivate dintr-o percepție pripită asupra schimbărilor din societatea contemporană și lipsită de o analiză profundă și riguroasă”.
Academia, care se declară “gata să colaboreze cu Ministerul Educației și Cercetării pentru găsirea celor mai bune soluții aplicabile școlii românești”, consideră că “presiunea nejustificată de a introduce noi discipline școlare trebuie să fie oprită, prin crearea, în cadrul materiilor existente, a noi conținuturi care să răspundă dinamicii societății contemporane”.
“Astfel, protecția mediului, combaterea poluării se pot studia la Geografie, educația financiară și bancară la Științe sociale și la Istorie (în liceu), educația civică și constituționalismul la Istorie, nutriția sănătoasă, educația igienică și educația sexuală la Biologie, circulația pe drumurile publice la Dirigenție etc. Practic, nu există discipline școlare actuale în cadrul cărora să nu se plieze temele stringente pentru actualitate”, susțin membrii Prezidiului Academiei Române.
“Presiunea prin care se cere eliminarea sau reducerea drastică a teoriei în favoarea susținerii deprinderilor practice are, de asemenea, un grad mare de periculozitate”, afirmă sursa citată, subliniind că “științele fundamentale și cele ale naturii trebuie să fie studiate în continuare, începând cu bazele lor teoretice”.
De asemenea, “presiunea prin care se cere reducerea numărului de ore de la disciplinele umaniste și de științe sociale este, de asemenea, lipsită de realism și de previziune pentru viitor”, afirmă academicienii.
“Digitizarea devine tot mai mult o metodă universală de viață și un mod de a acționa în toate domeniile, dar omul modern nu poate trăi și acționa în viață fără cunoștințe lingvistice, istorice, geografice, etnografice, filosofice, etice etc., dimensiunea istorică a existenței noastre individuale și de grup rămânând esențială”, se arată în comunicatul citat.
În acest sens, Academia Română consideră că sunt necesare cunoașterea aprofundată a limbii și literaturii române; studierea temeinică a gramaticii, inclusiv în anii de liceu, la toate profilurile, în maniere adaptate și specifice; exercițiul insistent al lecturii, deopotrivă din cărți tipărite sau pe suport digital; cultivarea literaturii române în manieră diacronică, pe curente și mișcări literare, din Evul Mediu până astăzi; cultivarea serioasă a limbilor străine și a literaturii universale; debarasarea de ideea reducerii orelor de istorie cu scopul asigurării educației globale și pregătirea viitorilor “cetățeni europeni”, calificată drept “absurdă”, și cultivarea “educației prin istorie” care “înseamnă educație pentru viață” și “conferă cultură generală solidă, care ne ajută, în călătoriile tot mai dese pe care le facem, să înțelegem de ce Notre-Dame este o biserică gotică, de ce Constantinopolul se cheamă azi Istanbul sau cum de Praga se cheamă Orașul de Aur”.
“Același rol îl are și geografia ca disciplină școlară, pentru că ne ajută să ne plasăm în spațiu, să nu confundăm meridianele cu paralelele și să știm ce deosebire este între Ecuator și Ecuador”, iar “limba latină, studiată cel puțin un an, de preferat în clasa a VIII-a, are un dublu rol: mai întâi ne ajută să înțelegem latinitatea căreia îi aparținem” și, în al doilea rând, “gramatica latinei, ca și gramatica românească, disciplinează mintea elevilor, aduce rigoare și logică în exprimare”, accentuează Academia.
Potrivit sursei citate, “școala are de secole întregi filosofia ei și aceasta nu poate fi eludată de dragul modernizării sau al simplificării vieții” și “nu trebuie redusă la o instituție de prestări de servicii care livrează ocupanți de locuri de muncă robotizați, limitați”.
“Școala trebuie să-i dea absolventului sentimentul că viața sa are un sens, o motivație culturală, care se concretizează într-o armonie a identității personale și a celei naționale, cu apartenența la cultura europeană și la cea planetară. Și, din această perspectivă, studierea limbii și literaturii române, a limbilor străine, a limbii și culturii latine, a istoriei, geografiei etc. devin extrem de importante pentru viitor. De asemenea, schimbările dese și mărunte din cadrul sistemului de educație din România nu fac decât să creeze dezorientare, instabilitate și să conducă la o pregătire precară, superficială și nepotrivită exigențelor lumii contemporane”, se afirmă în comunicat.
Comunicatul este semnat de membrii Biroului Prezidiului Academiei Române: Ioan-Aurel Pop, președinte, Bogdan Simionescu, Victor Spinei, Răzvan Theodorescu, Victor Voicu - vicepreședinți; Ioan Dumitrache, secretar general.
