PLAN DE ACȚIUNI ȘI MĂSURI ALE MINISTERULUI EDUCAȚIEI ÎN CONTEXTUL REZULTATELOR DE LA TESTAREA PISA

Grupul de lucru constituit în urma anunțării rezultatelor testării PISA va identifica profilul elevului care are nevoie de sprijin și tipurile de sarcini la care acesta nu obține un nivel mediu de performanță, s-a stabilit în cadrul unei întâlniri pe care ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a avut-o cu experți și specialiști în educație.

Potrivit unui comunicat al MEC, grupul de lucru va dezvolta un plan de acțiuni cu măsuri pe termen scurt, până la următorul exercițiu PISA, și va face propuneri de măsuri pe termen lung.

Totodată, Grupul de lucru va trebui să finalizeze Raportul Național PISA 2018 până la 1 martie 2020.

Potrivit experților, testarea PISA este “dificil de planificat pe un calendar încărcat” în școli, iar gradul de implicare a echipei de conducere a școlilor în PISA “influențează atitudinea și seriozitatea elevilor”.

Totodată, elevii “nu sunt motivați” să participe și să depună efort și au avut dificultăți în parcurgerea și înțelegerea cerințelor într-un format care nu le era familiar. Potrivit experților prezenți la întâlnire, sunt “îngrijorătoare clivajele” dintre rural și urban, teoretic și tehnologic - acestea indicând “o inechitate” care se adâncește în sistem.

Potrivit aceleiași surse, au fost convenite “reglaje la nivelul curriculumului scris”: planuri-cadru și programe școlare (primar și gimnaziu - revizuire), liceal (nou); pilotarea unor noi variante de curriculum în școli-pilot.

De asemenea, au fost convenite “reglaje ale contextului de învățare” - starea de bine a copiilor, managementul clasei, facilitarea învățării vizibile, revizuirea sistemului de formare inițială a cadrelor didactice, dezvoltarea și extinderea serviciilor de orientare și consiliere, formarea cadrelor didactice pentru oferirea de servicii de educație remedială și/sau educație incluzivă.

S-a mai convenit regândirea managementului timpului de învățare - program școlar, organizarea orarului și a programului Școală după școală, analiza sistemului actual de resurse/finanțare, în special pentru elevii în situație de risc, cu prioritizarea de alocări financiare pentru cei aflați în cea mai mare nevoie.

În ceea ce privește intervențiile non-educaționale, experții afirmă că sunt necesare măsuri integrate de sprijin pentru menținerea copilului în școală și accesul acestuia la educație potrivită, de calitate, cu finanțare națională și din Fondul Social European, măsuri de sprijin pentru familie (educație parentală pentru funcționarea parteneriatului de sprijin și valorizare a importanței educației).

Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere față de anterioarele evaluări de acest tip.

Lasă un comentariu