Azi, 21 ianuarie, este Ziua mondială a îmbrățișărilor...
Îmbrățișarea este una dintre cele mai simple metode de a ne manifesta afecțiunea - un gest simplu, care, potrivit psihologilor, ajută la reducerea stresului, întărește sistemul imunitar, crește nivelul de oxitocină (un neurotransmițător asociat cu starea de fericire), scade nivelul de cortizol (un hormon asociat cu stresul), contribuie la un somn odihnitor, contribuie la sănătatea inimii.
Marcată pentru prima dată la 21 ianuarie 1986, Ziua mondială a îmbrățișărilor (Hugging Day) este inițiativa psihologului american Kevin Zaborney, care a constatat că, după sărbătorile de sfârșit de an, oamenii se simt mai deprimați și simt nevoia de afecțiune din partea semenilor.
De aceea, Ziua îmbrățișărilor își propune să-i încurajeze pe oameni să se strângă în brațe, indiferent dacă se cunosc sau nu, demonstrând că emoțiile sunt “ok” pentru că țin de starea de normalitate. În această zi, pe site-ul oficial Hugging Day se organizează concursuri, pentru a se stabili cine este persoana cea mai “darnică”. La competiții participă concurenți din întreaga lume. Până acum, recordul în materie este deținut de Nick Vujicic: în 2010, la un centru expozițional din Oregon, acesta a îmbrățișat 1.749 de persoane.
...Dar oamenii se simt tot mai singuri
Oamenii de știință au ajuns la concluzia că singurătatea a devenit, în zilele noastre, o amenințare la adresa sănătății publice, mai gravă decât fumatul și obezitatea, cu efecte devastatoare asupra sănătății mintale și fizice. Iată, spun ei, câteva modalități prin care lumea, așa cum este ea, în prezent, ne face să ne simțim mai singuri.
Rețelele de socializare (social media)
Cercetătorii de la Facultatea de medicină a Universității din Pittsburg au descoperit că, cu cât tinerii de 19-32 de ani petrec mai mult timp pe rețelele de socializare, cu atât este mai probabil ca ei să se simtă izolați: utilizarea frecventă a mediului online lasă mai puțin timp pentru cultivarea relațiilor interpersonale; “prietenii” de pe rețelele de socializare au tendința să prezinte versiuni idealizate despre propria persoană, ceea ce ne poate face să credem că alții sunt mai fericiți decât noi.
“Suntem ființe sociale, prin natura noastră, dar viața modernă tinde să ne despartă, în loc să ne apropie unii de alții”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Brian A. Primack. “Deși rețelele de socializare par să ofere posibilități de umplere a acestui vid social, studiul nostru sugerează că lucrurile nu stau chiar așa”.
Mediul de muncă
Există cercetări care demonstrează că 50% dintre angajați, de diferite profesii, suferă de sindromul “burnout” (sindromul epuizării profesionale, atât psihice, cât și fizice) și că există o legătură între suprasolicitarea la locul de muncă și sentimentul de singurătate. Stresul la locul de muncă și lipsa de legături sociale pozitive cu colegii de serviciu întrețin și amplifică acest sentiment.
Modalitățile de comunicare verbală precum e-mailul și mesajul instant au devenit, de asemenea, cele mai obișnuite căi de comunicare între angajați, în dauna interacțiunilor directe.
Concluzie: în timp ce rețelele de socializare se dezvoltă și se diversifică, cele sociale, din viața reală, se restrâng exponențial.
Avem mai puțini prieteni decât altădată
General Social Survey (organizație de cercetări sociale din cadrul Universității din Chicago) a constatat că numărul persoanelor care spun că nu au cu cine să discute “probleme importante” aproape s-a triplat din 1985. Dacă în 1985 majoritatea celor chestionați au declarat că au trei confidenți, în 2014, aceștia au spus că n-au niciunul. Lipsa unui prieten cu care să vorbim sau căruia să-i cerem sprijinul amplifică sentimentul de singurătate.
Trăim mai departe unii de alții
În zilele noastre, familiile sunt mult mai risipite decât odinioară, oamenii deplasându-se mereu în căutarea unui loc de muncă sau pentru studii.
Un raport al Serviciului Regal pentru Voluntariat al Femeilor a descoperit că, în Marea Britanie, una din 10 persoane în vârstă și cu copii nu are aparținători pe o distanță de o oră de mers cu mașina, și că 15% dintre acei părinți își văd copiii doar o dată pe an. Acest fapt a provocat o adevărată “epidemie de singurătate” în rândul populației mai în vârstă.
De aceea, milenialii (cei născuți în perioada 1980-2000) încep să se orienteze spre spații de locuit comune, precum “apartamentele sociale”, pentru a se simți mai “acasă” și, mai mult, unul din trei mileniali preferă să locuiască chiar în casa părintească.
A crescut speranța de viață, dar...
Oamenii trăiesc mai mult decât înainte, însă dezavantajul este că, dacă unul dintre parteneri moare, celălalt își poate petrece, în singurătate, încă mulți ani...
Avem tendința de a ne feri de oamenii singuri, ceea ce îi face să se simtă și mai singuri...
Controversatele experiențe ale lui Harry Harlow cu maimuțele rhesus au demonstrat că animalele izolate, timp de câteva luni, într-o “groapă a singurătății” au fost respinse/evitate de celelalte maimuțe, când s-au întors în colonia lor.
Singurătatea ne face să ne fie greu să ne apropiem de ceilalți, iar pe ceilalți îi face să le fie greu să se apropie de noi.
Singurătatea este contagioasă
Un studiu din 2009 publicat în Journal of Personality and Social Psychology relevă că “singurătatea se răspândește printr-un proces contagios”. Oamenii prezintă, în peste 52% din cazuri, probabilitatea de a se simți singuri dacă vin în contact cu persoane singure. Înconjurați de singuratici, vom avea toate “șansele” de a ne simți singuri.
Bolnavi de singurătate
Cercetătoarele dr. Julianne Holt-Lunstad și dr. Nancy Donovan, de la Universitatea Brigham Young (Provo, Utah), au efectuat studii aprofundate asupra singurătății, relevând efectele majore asupra sănătății mintale și fizice.
* Singurătatea crește riscul de moarte prematură - Potrivit unei cercetări ce a implicat 3,4 milioane de participanți, acest risc este de 30%, depășindu-l pe cel al obezității, inactivității fizice și poluării aerului.
* Singurătatea poate duce la depresie - Un studiu din 2006 a analizat rezultatele unor cercetări efectuate pe adulți de vârstă mijlocie și înaintată. S-a constatat că nivelurile mai ridicate de singurătate erau asociate cu mai multe simptome de depresie și că această asociere a rămas nemodificată pe tot parcursul vieții.
* Singurătatea poate declanșa procese inflamatorii în organism - Steve Cole, profesor de medicină, psihiatrie și științe bio-comportamentale în cadrul UCLA (Universitatea California, Los Angeles), a examinat modul în care genele sunt exprimate în mod diferit în cazul persoanelor care se simt singure. Studiul a relevat că un grup de gene, implicate în procesele inflamatorii, sunt mai active în cazul celor care se simt singuri. Această reacție genetică datează de generații întregi: singurătatea și izolarea sunt, și în zilele noastre, percepute ca fiind amenințarea de acum câteva secole, când, a fi singur însemna pericolul de a fi atacat de animale sau de grupuri de oameni. Inflamația este un mecanism de apărare, menit a ne proteja de infecții și vătămări corporale, dar, în exces, poate duce la boli grave, precum cancerul.
Singurătatea îngreunează interacțiunea cu ceilalți - John Cacioppo, profesor, fondator și director al Centrului pentru neuroștiințe cognitive și sociale din cadrul Universității din Chicago, arată că acest fenomen are rădăcini adânci în istoria evoluției umane: oamenii se tem, adesea, să interacționeze cu cineva, de teamă că acel cineva s-ar putea dovedi a fi un dușman. Prin urmare, explică Cacioppo, un anumit mecanism neuronal îi face pe cei care sunt/se simt singuri să abordeze situațiile sociale cu o mare doză de îndoială și reținere.
* Singurătatea crește riscul de boli cardiovasculare - Un studiu din 2016, care a implicat 181.000 de adulți, arată că singurătatea și izolarea socială sunt asociate cu o creștere de 32% a riscului de accident vascular cerebral și de 29% a riscului de boli coronariene.
* Singurătatea scade rezistența la stres - Potrivit “Psychology Today”, “persoanele singure raportează niveluri mai ridicate de stres, percepute chiar și atunci când se confruntă cu aceiași factori stresanți ca și cei care nu sunt singuri, și chiar și atunci când se relaxează”.
*Singurătatea dereglează obiceiurile alimentare - Un studiu din 2012, axat pe asocierea dintre tulburările de alimentație și singurătate, a descoperit că multe caracteristici ale singurătății sunt legate de diverse tipuri de tulburări alimentare, cum ar fi anorexia (înfometarea, din cauza fricii patologice de kilograme în plus), bulimia (hrănirea în exces) sau “mâncatul pe apucate”. Prin urmare, singurătatea poate fi un factor fie în creșterea în greutate, fie în pierderea în greutate.
Potrivit studiului, cei care cresc în greutate văd în mâncare o modalitate de a-și “compensa” sentimentele de singurătate.
* Singurătatea ar putea fi un semn al bolii Alzheimer - Singurătatea poate fi un indicator timpuriu al declinului cognitiv. Un studiu la care au participat 79 de vârstnici a descoperit că persoanele care aveau un nivel mai ridicat de proteină numită amiloid s-au plâns de lipsă de companie și de izolare socială.
Mulți oameni de știință cred că acumularea amiloidului în creier este cauza care stă la baza maladiei Alzheimer. Această teorie lansează ipoteza conform căreia compusul amiloid dereglează comunicarea dintre celulele creierului și, în cele din urmă, ucide acele celule, ceea ce duce la declinul cognitiv caracteristic bolii Alzheimer.
* Singurătatea ne poate face mai sensibili la simptomele de răceală și gripă - Un studiu din 2017 a descoperit că persoanele care se simt singure sunt mai predispuse la simptomele de răceală. Studiul a expus 159 de persoane la virusul răcelii comune, plasându-le în carantină într-o cameră de hotel, timp de cinci zile. Nu toți s-au îmbolnăvit, dar, dintre cei care au contractat boala, 39% au prezentat simptome mai severe, aceștia declarând că se simt singuri.
Un studiu realizat în 2007 de Cacioppo și Cole a constatat că sistemul imunitar al oamenilor singuri se concentrează asupra combaterii bacteriilor și nu a virusurilor, ceea ce înseamnă că persoanele singure sunt mai susceptibile la infecții virale.
Singurătatea duce la comportamente nesănătoase - Un studiu din 2010, care a analizat interacțiunile sociale și legătura lor cu un comportament sănătos, a relevat că relațiile sociale pot influența comportamentul atât în mod pozitiv, cât și în mod negativ. Studiul subliniază că, de exemplu, căsătoria este asociată cu o probabilitate redusă de implicare în comportamente riscante, cum ar fi fumatul, consumul de droguri și consumul excesiv de alcool. S-a constatat că persoanele căsătorite au o rată mai scăzută a mortalității, ceea ce, spun cercetătorii, se datorează obiceiurilor mai sănătoase. Potrivit studiului, cei care aveau un coleg de cameră, un partener de viață sau copii au prezentat mai puține tendințe de a recurge la droguri, alcool etc., ceea ce înseamnă că persoanele care nu cultivă astfel de relații sunt mai susceptibile de a dezvolta un comportament necorespunzător. (surse - insider.com, psychologytoday.com, daysofthe year.com)
