Potrivit statisticilor locale, județul Mureș este județul cu cea mai numeroasă populație de țigani declarată în țară - aproape 9%, liderii comunității considerând, însă, că numărul acestora este mult mai mare. În municipiul Târgu-Mureș trăiesc peste 3.100 de țigani, reprezentând peste 2,3% din populația orașului * Conștientă de necesitatea integrării sociale a acestei comunități, Primăria Târgu-Mureș, începând cu anul 2000, a elaborat un program complex de urbanizare și integrare - prin educație și muncă - pe o perioadă de 20 de ani, respectiv până în 2020 * Documentul, intitulat „Programul de urbanizare și integrare a comunității de țigani din Târgu-Mureș", a inclus: implicarea în activități de construire și amenajare a zonelor locuite de țigani cu module de locuit, atelier meșteșugăresc, școală cu grădiniță (program alternativ de alfabetizare, educație și instruire a copiilor și a adulților), pregătirea pentru meserii specifice etniei - tinichigerie, feronerie, lemnărie, cărămidărie, îmbunătățirea accesului la locuință - cazarea provizorie în locuințe sociale a familiilor, demolarea caselor insalubre și construirea de noi locuințe, baie comunală, racordarea la utilități, calificarea locuitorilor și implicarea lor în construcția noilor locuințe etc.* Din acest program complex, au fost realizate, din fonduri proprii și prin proiecte cu finanțare nerambursabilă, o serie de obiective, precum: locuințele sociale, atelierul meșteșugăresc, școala, dispensarul medical, baia comunală ș.a. * Majoritatea au fost distruse /devalizate.
Un studiu realizat de entități din cadrul administrației publice centrale, sub egida Băncii Mondiale (BM), în anul 2013, s-a axat pe cercetarea, în teren, a zonelor urbane marginalizate, acoperind 10 orașe selectate împreună cu reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP): Alba Iulia, Baia Mare, Brăila, Călan, Dorohoi, Slobozia, Strehaia și Târgu-Mureș, precum și două sectoare din București. În urma cercetării, a fost dat publicității raportul intitulat Elaborarea strategiilor de integrare a comunităților urbane marginalizate: Târgu-Mureș - Valea Rece, zonă de locuințe sociale modernizate.
Rezultatele obținute, dar și neajunsurile exprimate de actorii implicați sunt evidențiate în raportul citat, din care spicuim:
Ridicarea locuințelor sociale - unul dintre cele mai ample proiecte realizate pentru comunitate - „Primăria are serviciu specializat pe proiecte europene și a implementat proiecte în comunitate - ridicarea locuințelor sociale este unul dintre cele mai ample proiecte realizate pentru comunitate - existența asociațiilor care desfășoară proiecte în comunitate - proiecte și cursuri de educare/calificare realizate de Fundația Curcubeu".
Dependența de beneficiile sociale - „Numărul de copii din comunitate variază în funcție de sursă, dar este în jur de 50% din totalul populației. Conform declarațiilor reprezentanților Fundației Curcubeu, care își desfășoară activitatea în comunitate, numărul copiilor nou născuți variază o dată la doi ani. Recensământul realizat de cadrele didactice a arătat că «într-un an se nasc 54 de copii și în al doilea an, 22, pentru că din doi în doi ani se schimbă situația lor». Explicația oferită de reprezentantul Fundației Curcubeu a fost dependența de beneficiile sociale. «Atunci când se termină perioada în care mamele primesc alocația pentru îngrijirea copilului, acestea fac un alt copil, pentru a accesa venituri pentru creșterea celui sau celor deja existenți». (interviu Fundația Curcubeu)
Lipsa curățeniei în zona Valea Rece - „Colectarea deșeurilor menajere este insuficientă. Numărul mare de locuitori din locuințele sociale și din întreaga zonă Valea Rece, precum și numărul redus de containere, care sunt ridicate rar, fac ca zona să fie murdară. Problema a fost adusă în discuție atât de locatarii locuințelor sociale, cât și de restul actorilor din oraș, care au declarat că principala problemă este «lipsa de educație a locatarilor care aruncă gunoaiele direct pe geam». (interviu reprezentant Primăria Târgu- Mureș) O altă sursă permanentă de gunoaie este reprezentată de PET-urile pe care o parte din locatarii zonei, mai cu seamă cei din adăposturile improvizate, le colectează și depozitează pe stradă".
Deși modeste, condițiile de locuire se încadrează în standardele minime -
„Locuințele sociale au fost construite de primărie, în mai multe etape, începând cu anul 2005. Sunt în total 7 blocuri, cu câte două scări și două nivele, având 5-6 apartamente fiecare, un total de aproximativ 80 de apartamente. Apartamentele includ o cameră cu baie și bucătărie și sunt dotate cu instalații apă-canal, electricitate și gaz metan. Au primit locuințe sociale familiile cu copii care au acceptat să își dărâme cocioabele de chirpici sau de lemn, ridicate ilegal în cartier. Condiția obținerii și păstrării locuinței sociale de către familia beneficiară a fost frecventarea cu regularitate a școlii de către copii. Conform declarațiilor inițiale ale primarului: «Tot ce trebuie să facă este să-și trimită copiii la școală. Nu au voie să le înstrăineze, sunt clădirile primăriei. Și ei, dacă fac dovada că cei mici ajung să facă master sau să obțină alte diplome, le vindem și clădirea». Așa cum era de așteptat, aceste declarații au ridicat așteptări în rândul locatarilor. Deși principala condiție, cea a studiilor superioare la copii nu a fost îndeplinită, în cadrul discuțiilor de grup, problema cumpărării locuințelor sociale a fost prezentată ca fiind una dintre nemulțumirile pe care locatarii le au în relație cu autoritățile locale (…) Fiind destul de noi, condițiile de locuire, deși foarte modeste, se încadrează în standardele minime. Majoritatea locatarilor, familii cu mai mult de 8 membri, au transformat spațiul de locuit astfel încât să îl optimizeze (au modificat bucătăria în cameră de dormit, iar cămara în bucătărie)".
Dușuri și mașini de spălat - „Pentru ameliorarea aspectelor ce țin de accesul la infrastructură sanitară, primăria a construit în comunitatea Valea Rece un spațiu dotat cu dușuri, apă caldă și apă rece, precum și mașini de spălat. Administrarea acestui spațiu a fost lăsată în responsabilitatea liderilor din Valea Rece. O parte dintre locuitori, mai cu seamă cei care sunt apropiați de liderii comunității, au avut acces nelimitat de utilizare a dușurilor și mașinilor de spălat publice. Cealaltă parte fie declară că i-a fost obstrucționat accesul, fie nu consideră că este necesară o astfel de infrastructură sanitară comună".
Atelierul de tâmplărie a fost un eșec - „O soluție poate fi economia socială. Inițiative de acest tip au existat în comunitate, însă lipsite de succes. Un exemplu este atelierul de tâmplărie ridicat de primărie în comunitate. Acesta a fost un eșec, dar nici o persoană intervievată nu a putut sau nu a vrut să explice ce s-a întâmplat și care a fost problema principală".
Dispensarul medical, spart și devalizat - „În comunitate a existat un dispensar medical care a funcționat până în 2011, când, a fost spart și au fost furate echipamentele".
Imaginea zonei în oraș este una negativă - „Majoritatea locuitorilor municipiului Târgu-Mureș sunt de părere că, într-o oarecare măsură, beneficiarii de locuințe sociale din Valea Rece sunt favorizați de autoritățile locale. Mai mult, faptul că investițiile în infrastructură nu au fost de durată, nu au fost păstrate, creează un sentiment de frustrare general, puternic reflectat de presa locală.
Relația cu autoritățile locale - „În cele mai multe cazuri, între comunitățile urbane dezavantajate și autoritățile locale există o comunicare dificilă și tensionată. Pe de o parte, autoritățile locale aduc în discuție lipsa sustenabilității intervențiilor, în principal din cauza lipsei de resurse a rezidenților, dar și «din cauza lipsei de recunoștință și respect pentru ajutorul primit din partea comunității» (reprezentant Primăria Târgu- Mureș). Pe de altă parte, comunitatea reclamă lipsa de interes a autorităților locale față de comunitatea lor, precum și insuficiența și inadecvarea ajutorului raportat la nevoi. (Focus grup, Valea Rece) Totuși, Primăria Târgu-Mureș poate fi încadrată în rândul autorităților locale deschise comunicării, înțelegerii și ajutorării comunităților defavorizate, mai cu seamă a comunităților din Valea Rece". Intervențiile în aceste zone - majoritatea de tip infrastructură (stradă, canalizare, locuințe sociale, baie/spălătorie publică) au fost acompaniate de organizarea, în cadrul primăriei, a unui serviciu dedicat special comunității rome. Acest serviciu are doi angajați, referenți pe probleme de romi, rezidenți ai zonei Valea Rece, care, cel puțin la nivel teoretic, reprezintă o interfață între comunitate și nevoile pe care aceasta le are și autoritățile locale. Prezența reprezentanților comunității în primărie este benefică pentru membrii comunității".
În relația cu presa locală predomină referințele negative la adresa țiganilor din Valea Rece - „O căutare a sintagmei Valea Rece Târgu-Mureș, pe motorul de căutare Google, a relevat 476.000 de rezultate, atât din presa scrisă, bloguri, cât și înregistrări de pe youtube. O analiză de conținut arată că, în termeni cantitativi, referințele negative predomină. Astfel, în primele trei pagini de rezultate (aproximativ 30 de rezultate) sunt doar două referiri cu tentă pozitivă, și acestea la adresa primăriei, nu a locuitorilor zonei: inaugurarea băii publice și darea în folosință a locuințelor sociale. Tot în primele căutări, există un singur articol critic la adresa primăriei despre modul în care au fost făcute și sunt întreținute locuințele sociale. Marea majoritate a articolelor sunt denigratoare la adresa populației din Valea Rece, multe preluând sintagme utilizate de autoritățile locale (...). Faptul că nicio investiție făcută de primărie nu a avut impact vizibil, pe termen mediu, lasă senzația irosirii resurselor comune de la nivel local, conducând la frustrări reflectate de media (...)". (raport integral: http://documents.worldbank.org/curated/en/438071468095641000/pdf/882450WP0v30P1030TgMures0Valea0Rece.pdf )
