Reporter: - Comunitatea din Băla este foarte veche, de pe la 1300, este mică și are o populație îmbătrânită. Sunt ingredientele de bază pentru o comunitate cât se poate de conservatoare. Cu toate acestea, primar este o femeie. Cum se explică acest aparent paradox?
Mariana Vlad: - Cred că, prin 2000, când am candidat la primărie, în Băla, a fost mai mult o ambiție personală. Nu știam prea bine ce am de făcut, ca primar, dar îmi doream să demonstrez că și o femeie poate fi bună pentru această funcție. Poate datorită domnului primar Vasu (Ioan Vasu - primar Râciu) și a unui prieten de familie, domnul Giurcă, Dumnezeu să-l odihnească, am căpătat încredere; ei au fost mentorii mei. Eu îmi doream să fiu doar consilier local însă, la intervenția domnului Togănel, atunci la conducerea județului, am ajuns să facem organizație la Băla și să fiu instalată „cap de listă" electorală. Îmi amintesc că soțul mi-a dat un impuls puternic, când mi-a zis „poți să candidezi, că și așa nu te aleg oamenii". Atât mi-a trebuit, de îndată s-a născut o ambiție puternică, o dorință de a demonstra că pot face față.
Reporter: - Dar, nu au fost momente în care sătenii s-au îndoit de posibilitatea ca o femeie să-i conducă?
Mariana Vlad: - Aș minți dacă aș spune că nu. În primii ani, ca vice-primar, dar mai cu seamă în campanii, au ajuns des și la urechile mele vorbele ce se spuneau pe la bufetul din comună: „femeile... la cratiță!" Mi-am zis, oare de ce femeia nu le-ar putea duce pe toate, să stea și la cratiță, să-și crească copiii, să facă și administrație ...
Reporter: - Și cum le-ați împăcat pe toate?
Mariana Vlad: - Dacă mă uit la rezultatele mele, după 20 de ani, pot spune că le-am împăcat destul de bine. Am o familie frumoasă, un soț, poate mult prea bun cu mine, am o fată și un băiat de 27 și 23 de ani, copii cuminți, educați cum se cuvine...
Reporter: - Câteva detalii suplimentare ale acestei împăcări „destul de bune"...
Mariana Vlad: - Încerc să-mi fac treaba, fie prin telefon, fie prin audiențe și ședințe. Cu audiențele e ca în vorba aceea celebră „una într-una, ca la Băla". Mă ocup de proiectele în curs, mai dau pe la copii, la Târgu-Mureș, unde merg de regulă precum capra cu trei iezi, încărcată cu de toate. Am destulă treabă acasă, prin gospodărie. De gătit, gătesc mai mult noaptea. Trec la somn pe la două-trei, dar încă fac față. Nu am avut niciodată bonă sau vreun ajutor din afară, în gospodărie. Viața mea e destul de agitată, dar nu cu totul ieșită din comun. Din păcate sunt și lovituri... Mama mea a murit, în campania electorală din 2000, când am fost extrem de atacată, și ea nu a mai suportat toate murdăriile, fiind și bolnavă cu inima. Mă mai ajut cu socrul, cu tata. Noi suntem o comunitate mică, aici la Băla, oamenii dau peste tine când au ei nevoie și nu prea țin cont de un program. De aceea viața mea nu e prea ordonată. Eu cred că omul trebuie ajutat atunci când are nevoie, nu după un orar prestabilit.
Reporter: - Înțeleg cum stau lucrurile cu familia dumneavoastră, dar cu marea familie a comunei, cum este?
Mariana Vlad: - Avem destul de puțini copii în Băla, cam treizeci și cinci la Școala gimnazială, dar eu sunt foarte mândră de ei, or fi ei puțini, dar sunt bine educați și învață într-o școală frumoasă, modernă, condusă de o directoare sufletistă. Școala are grupuri sanitare, camere de supraveghere, absolut tot ce-i trebuie. Avem copii buni, chiar dacă în ultima vreme s-au cam împrăștiat prin toată lumea. Ei fac școala primară aici, dar puțini mai revin să-și deschidă o afacere. Cu toate că avem destui medici, avocați, ingineri ce provin din Băla, toți și-au găsit rost pe alte meleaguri. Bine, nu este un număr foarte mare de oameni plecați, dar, la cei șase sute cinzeci, cât are comunitatea noastră, câtuși de puțin, contează. Eu cred că este dreptul fiecăruia să-și croiască soarta cum vrea și unde vrea. Este o opțiune personală. Eu am ales să rămân aici, alții au plecat. Omul trebuie să-și dorească să se lege de glie, avem terenuri bune, aici în Băla, rețea de apă potabilă, surse de apă care permit construcția de sere și solarii, ciupercării, ateliere de tot soiul. Acum, aici la noi, avem două familii care au solarii și pot trăi bine de pe urma lor. Eu însămi am suportat efectele valului de plecări „la oraș". Am fost croitoreasă, la îndemnul mamei care-mi spunea „în meseria asta ești tot timpul cu banul în mână". Mă rog, între timp am absolvit și eu o facultate...
Reporter: - Care este, în aceste zile frământate politic, rostul politicii în Băla?
Mariana Vlad: - Politica are un rol important. Dar, fiind o comunitate destul de mică, ne știm unii pe alții și toți dorim binele comunității din Băla și Ercea; așa că în ședințele de consiliu se trece destul de ușor peste apartenența politică, dacă proiectele sunt bine documentate și consolidate. Nimeni nu face pe „Gică contra", doar pentru că așa i-a spus partidul. Toți trebuie să tragem la aceeași căruță și cred mult în această zicală, căci suntem aleși de comunitate să facem ceva pentru comunitate. În consiliul local n-are rost să vezi lucrul bun ca rău, și cel rău ca bun, doar pe considerente de apartenență la o grupare politică. Chiar dacă, pe moment, unii au fost împotriva unui proiect, ulterior s-au dat pe brazdă...
Reporter: - Toată lumea, la unison, vorbește peste tot numai despre proiecte...
Mariana Vlad: - Cu proiectele astea este cam așa: mai întâi e bine să ai o strategie, să știi ce vrei, apoi trebuie găsită sursa de finanțare. Ca să aduci bani, de multe ori trebuie să ai bani. Comuna mea are un buget mic, cam patru miliarde, nu suntem pe drum național, nu suntem pe calea ferată și deși nu se poate spune că suntem săraci lipiți, nu putem nici să ne lăudăm cu prea multe mijloace. Degeaba îți dorești câte-n lună și stele dacă nu ai surse de finanțare! În afara Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), comunele mici nu prea mai au alte șanse. Suntem puțini și nu putem accesa ușor fonduri europene. Pe de altă parte, nu putem contribui cu sume mari, de la bugetul local. Poți găsi, greu, ceva bani, dar nu poți face „punctajul" necesar... Programul PNDL a fost unul de succes, pentru noi. Prin PNDL 1 am accesat fonduri pentru alimentarea cu apă potabilă și Căminul cultural, iar prin PNDL 2 avem iluminatul public pe care l-am finalizat în decembrie, în ambele sate componente. Mai este și drumul de legătură Băla - Ercea, 153 B, cam șase kilometri, unde avem executate licitația, proiectarea și la primăvară dăm drumul la lucrări. Tot pe PNDL 2 avem extinderea și reabilitarea Dispensarului uman Băla, care va demara tot la primăvară.
Reporter: - Că tot veni vorba despre dispensar, care este starea de sănătate a populației, cum stați cu serviciile medicale?
Mariana Vlad: - Prin 2018 am desfășurat o amplă acțiune medicală pentru populația comunei „Caravana cu medici" în care, pentru două zile, am consultat sute de persoane în clădirea școlii, special amenajată ca spital, pe timpul vacanței. Zeci de medici specialiști, medici rezidenți și studenți au trecut prin sita medicală sute de persoane, depistând boli chiar la anumite persoane care nu știau că ar suferi de vreo boală. Cu toate acestea, eu sunt nemulțumită de funcționarea sistemului nostru medical, pentru că avem medic doar de două ori pe săptămână. Așa că, la noi trebuie să te îmbolnăvești „programat", doar marțea și joia, pentru a putea beneficia de asistență medicală și asta doar în satul Băla. Am încercat să suplinim aceste neajunsuri printr-un proiect cu Școala națională de sănătate publică care asigură un asistent comunitar, o doamnă care vizitează bolnavii la domiciliu, dar e vorba doar de bolnavi cronici, mamele cu copii mici și gravidele. Trebuie ținut cont că populația este îmbătrânită și nevoile ei medicale nu pot fi satisfăcute în doar două zile pe săptămână. Centrul de asistență medicală comunitară funcționează în incinta primăriei, deservit de o asistentă comunitară care, pe lângă mici intervenții, face și muncă de consiliere și prevenire. Am amenajat un spațiu de joacă pentru copii, la Ercea, și am renovat clădirea fostului sediu CAP, am introdus apa și încălzirea centrală acolo, așa că vom putea muta dispensarul, pe perioada în care lucrăm la proiectul de extindere și modernizare. Ulterior, vom muta unele dintre serviciile primăriei în acest spațiu. De asemenea, am asfaltat și reamenajat centrul comunei.
Reporter: - Mai nou, calul de bătaie în politicile rurale este asistența socială ...
Mariana Vlad: - Cât privește asistența socială, primăria acordă ajutor la șase familii care nu au cum supraviețui decent fără aceste ajutoare. O familie e din Băla și restul de cinci, din Ercea. Oamenii nu au de unde primi un loc de muncă și nici nu au cum ajunge la un loc de muncă, nu există niciun autobuz. Oamenii aceștia nu trăiesc din cei 2-3 sute de lei, mai pun și ei mâna, ajută sătenii, sapă un șanț, adună niscaiva deșeuri și-și mai rotunjesc veniturile.
Reporter: - Nu am cum rata întrebarea clasică despre atragerea de fonduri europene ...
Mariana Vlad: - Avem și obiective finalizate prin „vestitele" fonduri europene, cum ar fi asfaltarea a 14 km de drumuri agricole; prin aceasta nu numai că se poate ajunge mai ușor la terenuri, dar le-am crescut și valoarea comercială. Peste 700 de ha sunt accesibile în Băla și Ercea, până la Nima Râciului. Proiectul de alimentare cu apă a fost finalizat printr-o asociere cu Voivodeni, în 2002. Ulterior am pornit fiecare pe drumul său. Acum primim apă din Reghin, în Gurghiu, și eu sper ca Voivodeniul să-și finalizeze și ei proiectul, pentru că, deocamdată, noi suntem un branșament al lor. Sunt 220 de gospodării racordate, iar în folosință efectivă cam 80. Desigur, ar urma canalizarea, pentru care nu avem încă sursă de finanțare. Avem în vedere extinderea alimentării cu apă, pentru satul Ercea și canalizarea celor două sate. Asta ar crește valoarea fondului imobiliar, deși nu prea mai sunt case de vânzare în comună.
