- Interviu cu primarul LUCREȚIA CADAR -
Reporter: - Chestiunea alegerii primarilor prin unul sau două tururi electorale a fost extrem de dezbătută în aceste zile. Chiar dacă larma luptei politice tinde să acopere importanța problemei, ea rămâne vitală pentru comunități. Cum o vedeți dumneavoastră, din perspectiva unei vaste experiențe, ca edil al localității Deda?
Lucreția Cadar: - Cele patru mandate pe care le am ca primar le-am dobândit atât prin alegeri cu un singur tur, cât și prin alegeri cu două tururi de scrutin. Alegerea printr-un singur tur mi se pare cea mai democratică și corectă în ideea că oamenii aleg pe cel pe care îl doresc; alegerea din două tururi este profund grevată de tranzacțiile pe care partidele le fac în perioada preelectorală. Nu întotdeauna partidele desemnează cel mai potrivit candidat, ca să nu mai spun că această desemnare n-are prea mult de a face cu democrația.
Reporter: - Dacă tot suntem la capitolul alegeri, mai candidați?
Lucreția Cadar: - Da. Am foarte multe proiecte în derulare, urmare a muncii mele din cele patru mandate. Sunt proiecte pe care le-am pus la cale, le-am dezvoltat și la care țin mult, proiecte privind canalizarea, asfaltarea, introducerea gazului metan în Deda, îndeplinirea statutului de stațiune turistică, care statut ne-ar înlesni obținerea de fonduri europene, pentru dezvoltare. Toate acestea impun continuitate, la primărie, continuitatea fiind aceea care dă siguranța unei dezvoltări durabile. Am pornit de la o comunitate puțin dezvoltată și am ajuns, în 2020, la o comună dezvoltată care are create bazele infrastructurii, școli bune, cămine culturale, o infrastructură pentru activități sportive și culturale deosebite. Voi avea, desigur, contracandidați, dar colaborarea mea cu consătenii mei și realizările pe care le avem împreună mă îndreptățesc să sper și la un al cincilea mandat.
Reporter: - În acest context, ce șanse de reușită vă acordați?
Lucreția Cadar: - Pentru mandatul 2020-2024 cred că am cam 70% șanse.
Reporter: - Atunci când Lucreția Cadar s-a instalat pentru întâia oară ca primar, bunurile imobiliare, casele, pământul, toate cele care dau avuția unei comunități aveau o anume valoare comercială. Ce s-a întâmplat cu acestea, pe parcursul mandatelor dumneavoastră de primar?
Lucreția Cadar: - În anul 2000, când eu am venit ca viceprimar, nu se prea vindeau nici casele, nici terenurile.
Imediat după revoluție, situația era destul de confuză, căci Deda avea două sate fost cooperativizate și două necooperativizate. Cei care au lansat piața imobiliară am fost chiar noi, cei de la primărie. Noi am cumpărat terenuri, pe vremea aceea, pentru baza sportivă, sala de sport, stația de epurare, iar ulterior am mai avut nevoie de terenuri pentru grădinița nouă, cu program prelungit, pentru CEC-ul din Deda și pentru noul nostru dispensar uman. Dacă, între 2005 și 2008, dădeam 800 de lei pe ar, între 2016-2020 valoarea arului a sărit la circa 2.000 de lei. Valea Bistrei, de pildă, este o zonă care s-a dezvoltat foarte mult, ca zonă turistică, fiind și un loc de o rară frumusețe, străjuit de Scaunul Domnului, care parcă veghează și binecuvântă dezvoltarea și oamenii; valea are acum peste 250 de case de vacanță. Această adevărată explozie de case de vacanță s-a datorat și realizării drumului spre Valea Bistrei, asfaltat pe circa 7 kilometri. Unde mai punem iluminatul public, apa curentă viitoarea canalizare. Toate aceste condiții odată asigurate, cresc prețul proprietăților, potențialul zonei. În primăvara acestui an, vom începe și cu canalizarea, pe această minunată vale. Acolo s-au dat între 2.000 și 3.000 de lei pe ar. În general, nu trebuie uitat faptul că cei care posedă case de vacanță, devin chiar și locuitori permanenți. Astfel, în jur de treizeci de familii s-au stabilit definitiv în Valea Bistrei. Sunt printre ei bucureșteni, târgumureșeni, reghineni. Eu sper ca această dezvoltare să ia amploare, după dobândirea statutului de stațiune turistică. Proiectul stațiunii este definitivat și urmează să-l depunem, dar, am avut dificultăți cu schimbarea de guvern. Pentru reușita proiectului a trebuit să asigurăm peste o sută de locuri de cazare. Oricum, proiectul se va materializa.
Reporter: - Aceste dezvoltări au dus, probabil, și la un proces de concentrare a proprietății asupra pământului, proces care nu duce întotdeauna la mai binele comunității...
Lucreția Cadar: - Sunt fermieri în zonă, care au cumpărat terenuri, fânațurile fiind cam 200-300 de lei pe ar, dar procesul s-a întâmplat între persoane vârstnice și tinerii care au creat ferma, proprietatea ca atare rămânând tot în posesia comunității noastre. Nu știu să fie persoane străine care să fi achiziționat terenuri în Deda. Pământul s-a concentrat la fermieri, la persoanele care cresc animale: oi, vaci, care au capitalizat zeci de hectare. Zona barajului Răstolița a determinat și achiziționarea de case în Filea și Deda. Populația comunei a crescut de la 4.100 de locuitori la 4.400.
Reporter: - Creșterea aceasta nu pare a se datora unui spor natural...
Lucreția Cadar: - Există și un spor natural. În Filea și Deda sunt mulți copii, la grădiniță și școală. Natalitatea, în Deda, este susținută cam 50-60% de români, dar sunt și cam 40% cetățeni de etnie romă.
Reporter: - În ciuda acestor estimări pozitive, se închid școli...
Lucreția Cadar: - În Deda, școala merge bine, sunt la liceu 860-900 de elevi, Filea are un număr destul de mare de copii; Bistra Mureșului are un spor natural mai scăzut și acolo am desființat școala, mulți copii plecând la Reghin. Cred că aici, la Bistra Mureșului, s-a făcut și o greșeală de management școlar, în sensul că liceul de la Deda a asigurat cadre didactice nu chiar de cea mai bună calitate. Am adus pe valea Bistrei oameni care nu s-au ridicat la pretențiile și tradiția școlii locale, unde, ani de-a rândul, au crescut copii foarte bine pregătiți, care treceau cu brio încercările examenelor de admitere. Acolo s-a greșit, iar copiii fac naveta fie la Răstolița, fie la Reghin, ceea ce ar fi fost o adevărată minune în urmă cu vreo zece ani. Școala de la Pietriș a fost închisă și ea, o parte dintre copii îi aducem la Deda, cu microbuzul școlar. Acolo e un sat mai mic, cu o natalitate mult scăzută.
Reporter: - Se poate face ceva cu această prăbușire a natalității?
Lucreția Cadar: - Clar că se poate! Eu am și făcut câte ceva: avem un proiect, pe care-l dezvoltăm, care este implementat în acest moment, pe POCU, pe capitalul uman, care vine în sprijinul comunității sărace cu public țintă format 70% români, 30% romi, vreo 565 de persoane. Nu știu dacă proiectul ar spori natalitatea, dar eu zic că avem mulți tineri care își întemeiază familii și rămân în comunitate poate că și sub imboldul subvențiilor pentru agricultură. Proiectul de care aminteam cuprinde circa 20 de afaceri, printre care, service auto, spălătorie de mașini, spălătorie de covoare, salon de înfrumusețare, frizerie, laborator de cofetărie. Deci, locuri de muncă (fiecare afacere asigură două locuri de muncă), dar și servicii pentru populație. Asigurarea apei curente, laolaltă cu finalizarea canalizării, asfaltarea drumurilor, dezvoltarea infrastructurii în genere fac condiții pentru stoparea migrației spre oraș și - de ce nu - chiar pentru întoarcerea ei spre lumea rurală. În satele comunei noastre au apărut numeroase imobile moderne, noi, chiar printre romi. Acestea toate duc la creșterea numărului de căsătorii, la un proces de stabilizare a populației din Deda.
Reporter:- În această atmosferă de propășire generală, de sporire a averii personale, ar mai găsi Liviu Rebreanu, în Deda, o sursă de inspirație pentru celebrul Ion al Glanetașului? Glasul pământului acoperă glasul iubirii?
Lucreția Cadar: - Nu cred că averea mai este atât de importantă în căsătoriile de azi, din Deda. Mi-e teamă că Rebreanu nu și-ar găsi un model, o sursă de inspirație pentru Ion, la noi în comună. Lumea satului românesc s-a modernizat, oamenii au mai fost și pe afară. Tinerii gândesc altfel și țin cont de glasul iubirii, fără a-l neglija pe cel al pământului.
