Petiția pentru reconcilierea româno-maghiară nu are nicio șansă. “Ungaria are un avans foarte serios”
Fostul parlamentar Sorin Ilieșiu a înaintat o petiție pentru reconcilierea româno-maghiară. Aceasta a fost înregistrată la Registratura Generală a Guvernului României la data de 15 martie (când se sărbătorește una dintre cele trei sărbători naționale ale Ungariei) și a fost adresată dlui Kelemen Hunor, în calitate de viceprim-ministru al României și de președinte al Uniunii Democrate Maghiare din România.
Fost profesor la Academia Națională de Informații, generalul Aurel Rogojan este de părere că petiția pentru reconcilierea româno-maghiară nu va avea succes, din cauza vulnerabilității pe care o prezintă. Aurel Rogojan a mai vorbit și despre avansul Ungariei atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. “Patria a fost trădată chiar din interiorul sistemelor serviciilor”, susține profesorul.
“Din păcate, petiția nu va avea nicio șansă, fiindcă ceea ce cere domnul Ilieșiu prin această petiție este în competența președintelui României, iar destinatarul este greșit, fiindcă Kelemen Hunor și UDMR nu pot să-și asume păcatele hungarismului. UDMR-iștii și parlamentarii UDMR-ului sunt cetățeni români, care au jurat pe Constituția României, deci buna lor credință este prezumată. Desigur, cu tot respectul, cu toată condescendența, cu tot adevărul tragic pe care îl exprimă această petiție și la care subscriu în totalitate, nu putem să-i cerem acest lucru UDMR-ului.
UDMR-ul este o construcție politică, cu cetățeni români. Unii cu dublă cetățenie, dar cei care sunt în Parlament, inclusiv Kelemen Hunor, au un jurământ. Se prezumă, deci, că el (Kelemen Hunor) recunoaște Constituția României și o respectă, fiindcă altfel nu ar fi în funcția pe care o deține. Aceasta este o vulnerabilitate a petiției. O reconciliere româno-maghiară are loc de la o entitate statală la o entitate statală, nu între un grup de cetățeni români, chiar dacă unii sunt, din punct de vedere etnic, maghiari. Reconcilierea trebuie făcută de la președinte de stat la președinte de stat, sau de la guvern la guvern, pe când petiția cere reconciliere între cetățenii aceleiași țări - aceasta este vulnerabilitatea petiției.
Autoritățile refuză să ia act față de tragediile suferite de români
“Petiția are, însă, meritul că aduce în spațiul public niște realități față de care autoritățile oficiale ale statului român refuză să ia act și poziție. În istoria vieții parlamentare românești există declarații politice exact de această factură, ca și petiția domnului Ilieșiu, în care s-a încriminat înalta trădare a unor înalți demnitari ai statului român, începând de la președintele României care le-a făcut jocurile - să nu uităm ce cazacioc în ritm de ceardaș au dansat Traian Băsescu și cu Orban în tabăra de vară, lucruri despre care și noi am scris și avem măcar satisfacția că ceea ce am publicat începe să dea roade, în sensul că mai gândesc și alții ca mine, însă gândesc foarte târziu. Cartea este pierdută.
Pe termen scurt și mediu, Ungaria are un avans foarte serios. Este trist și regretabil ceea ce simt ca transilvănean, când mă duc acasă și, uneori, calc pe pământ străin, care este între granițele României, dar are ca proprietar pe cine are. Fiindcă așa politică a guvernului de la Budapesta de a susține revizionismul și neorevizionismul prin achiziție de proprietăți pe teritoriul României există și astăzi. Dacă domnul Virgil Măgureanu, înainte de a-și preda mandatul domnului Costin Georgescu, nu abroga o serie de reglementări care vizau apărarea gliei românești, poate că structura proprietăților din Ardeal era cu totul alta, însă aceasta este o altă chestiune, care ne duce deja pe un alt plan al discuției. Patria a fost trădată chiar din interiorul sistemelor serviciilor”, a evidențiat Aurel Rogojan.
Ceea ce clamează extremiștii UDMR nu concordă cu simțirile comunității maghiare
Manifestările publice ale extremiștilor UDMR rețin atenția în legătură cu influența acestui tip de acțiuni în dinamica spațiului românesc. Fostul profesor Aurel Rogojan este de părere că ceea ce clamează radicalii UDMR nu este în conformitate cu simțirile maghiarilor, care nu au prezentat reticență în conviețuirea cu românii.
“Eu am urmărit manifestațiile (ungurilor - n.r.) din momentul în care Viktor Orban s-a afirmat pe scena vieții politice, chiar am făcut și un compendium publicat în patru volume succesive. Am transmis inclusiv prin ceea ce am scris în ultimii 15-20 de ani: toate manifestările publice prin presă, care nu au fost la locul lor - din partea nu aș spune neapărat a UDMR-ului, ci din partea radicalilor, a extremiștilor - ceea ce clamează unii lideri ai comunității maghiare nu concordă cu ceea ce gândește și simte comunitatea maghiară, care nu a avut probleme de conviețuire cu românii. Și nici comunitățile românești din Ardeal nu au avut cu maghiarii, decât atunci când au apărut radicalii, extremiștii și politicienii care urmăreau cu totul și cu totul alte scopuri. Însă, să fim bine înțeleși - Budapesta nu face de capul ei ceea ce face. Ea are în spate puteri mult mai mari, care înseamnă ceva în economia geopolitică, fac referire aici și la est, dar și la vest”, a afirmat Aurel Rogojan.
“După 1918, în circa 10-11 ani de la Marea Unire, în mare măsură cei care au fost semnatarii și giranții Tratatului de la Trianon au fost convinși că au greșit, iar dovada a fost reprezentată de cesiunile teritoriale care s-au întâmplat în 1939-1940. Deci, susținerea neoregionalismului maghiar este foarte puternică, precum este și influența pe care au dobândit-o prin (atitudinea - n.r.) promaghiară din lumea occidentală, începând din Canada până în Australia, și din Suedia până în America Latină. Nu mai vorbesc despre ce se întâmplă acum. Și nici despre motivele reale ale iubirii prințului Charles față de Transilvania”, a conchis fostul profesor la Academia Națională de Informații, Aurel Rogojan.
Publicat la 19 martie 2021, de Sabina Popescu, “Evenimentul zilei”
