Repatrierea rezervelor de aur ale României ar costa de 10-20 de ori mai mult decât comisionul plătit Băncii Angliei pentru depozitarea lor acolo, a declarat, marți, guvernatorul Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.
“Vom respecta legea, așa cum a votat Parlamentul. Dar ne-am trimis punctul de vedere, și la Guvern, și la Parlament, și am arătat adevăratele costuri ale repatrierii, pentru că în public s-au făcut multe afirmații și s-au vânturat multe lucruri neadevărate.
Și despre costuri, și despre aurul de la Londra, despre ce fac alte țări. Încă o dată, spunem: nu am făcut nimic altceva decât au făcut și alte țări. Iar dacă ele și-au repatriat o parte din aurul din străinătate, de la Londra sau New York, au ajuns cam la proporția pe care o avem noi: 50% în țară, 50% în străinătate”, a explicat Isărescu.
Potrivit acestuia, costurile transportului sunt foarte mari, mai ales cele privind asigurarea.
“Ne costă mai mult decât comisionul rezonabil pe care îl cere Banca Angliei, dacă ținem aurul acolo. Ne costă de vreo 10-20 de ori mai mult. Și eu cred că ai noștri colegi de la direcția de specialitate au fost chiar timizi în a spune toate costurile.
Sunt costuri de asigurare foarte mari pentru orice transport de metale prețioase. Ne costă foarte mult transportul din mijlocul Londrei la Heathrow, dacă ar fi adus cu avionul”, a precizat șeful băncii centrale.
Guvernatorul a refuzat să spună suma exactă, însă a precizat că aceasta depinde de anumite negocieri.
În final, Parlamentul va fi cel care va decide, a adăugat Isărescu.
Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, pe data de 20 noiembrie, o cerere de reexaminare a legii inițiate de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae prin care se impune repatrierea rezervei de aur a Băncii Naționale a României (BNR).
Șeful statului arată că actul normativ elimina posibilitatea stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate și instituie termenul în care BNR trebuie să prezinte Parlamentului și Guvernului raportul privind situația rezervelor internaționale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum și cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
PNL și USR au contestat această lege la Curtea Constituțională, însă sesizarea de neconstituționalitate asupra actului normativ a fost respinsă.
Sursa: Ziare.com
