Prim-ministrul interimar, Ludovic Orban, a declarat luni că alegerile locale vor avea loc cel mai probabil pe data de 14 iunie.
„31 mai și 7 iunie sunt sărbători creștine. Sunt Rusaliile și ar fi o impietate față de creștini să stabilim data alegerilor pe 31 mai și pe 7 iunie. Ca atare, cel mai probabil, alegerile vor fi aproximativ în jurul datei de 14, maximum 21, plecând și de la jurămintele depuse de autoritățile locale, care de regulă au fost depuse cam după 20 iunie, în 2016. Deci, dacă sunt alegerile pe data de 14, mi se pare o dată super-rezonabilă. În mai nu putem organiza decât pe 24 mai. Sigur că eu m-aș bucura să organizăm pe 24 mai, pentru că aniversăm 145 de ani de la înființarea PNL. Dar trebuie să cântărim foarte bine derularea tuturor procedurilor, pentru că sunt proceduri pre-electorale care trebuie realizate: strângerea de semnături... Cel mai probabil data e de 14 iunie și mi se pare rezonabilă data", a arătat premierul, prezent la Adunarea generală a Asociației Comunelor din România.
El a reiterat că obiectivul PNL este convocarea alegerilor anticipate, deoarece este „foarte greu de menținut o relație normală" între Guvern și un Parlament care „este în stare să voteze orice dacă își imaginează că lucrul acesta poate să aducă voturi suplimentare".
Totodată, a apreciat că ar fi de preferat ca alegerile locale și cele parlamentare să se desfășoare la date cât mai apropiate.
„Termenul constituțional în care trebuie respinse două guverne este de 60 de zile. Noi am demarat procedura pe 10 februarie. Termenul expiră pe 10 aprilie. În cazul în care pe 11 aprilie președintele României poate să dizolve Parlamentul, în urma îndeplinirii condițiilor constituționale, alegerile pot fi organizate aproximativ în jurul aceleiași date (cu alegerile locale, n.r.). Trebuie analizat foarte bine contextul constituțional. A fost o decizie a Curții Constituționale privitoare la acest subiect și trebuie să analizăm contextul constituțional. Dar e bine măcar să fie cât mai apropiate, astfel încât să facă o singură campanie electorală", a spus el.
„Ne vom abține de la votul de învestire a Guvernului. Momentul din Parlament - folosit pentru prezentarea bilanțului și priorităților"
Vicepremierul demis Raluca Turcan a declarat că parlamentarii liberali se vor abține de la votul de învestire a Guvernului, iar miniștrii propuși vor folosi momentul din ședința Parlamentului pentru a-și prezenta bilanțul și prioritățile, menționând că mizează pe „cartea sincerității".
„În momentul în care am decis să intrăm în procedura de alegeri anticipate, Guvernul propus trebuie să fie respins de două ori în Parlament, așadar, votul pe care ni-l dorim în Parlament este acela de respingere a actualului Guvern, în condițiile în care țara este guvernată, noi fiind în continuare miniștri interimari. Momentul din Parlament dorim să îl folosim ca un moment de bilanț, în primul rând și de prezentare a priorităților pe care le putem urmări și atinge și pe termen scurt și pe termen mediu. Cred că în Parlament miniștrii vor avea o bună ocazie să vorbească despre ce au făcut pe domeniile lor", a afirmat Turcan la Digi24.
Ea a explicat că parlamentarii liberali vor fi prezenți în sală la ședința Parlamentului de învestire a Guvernului, dar nu vor vota. „Nu vom vota împotrivă și nu vom participa la vot. Pentru învestirea unui guvern trebuie să se strângă un număr minim de 233 de voturi. Cine votează împotrivă sau nu votează deloc nu participă la crearea acelei majorități de votare a unui cabinet. Noi vom fi prezenți și nu vom participa la acest vot, ne vom abține de la vot. Nu intrăm în cei 233 care trebuie strânși pentru a învesti acest Guvern tocmai pentru că am declarat cât se poate de sincer și oamenilor și celor din Parlament că altfel nu putem ajunge la alegeri anticipate. Eu mizez pe cartea sincerității", a susținut Turcan.
Raluca Turcan a replicat acuzațiilor liderilor PSD potrivit cărora Guvernul Orban a fost destituit pe motive de incompetență, iar liberalii sunt puși în penibil când nu-și votează Executivul.
Joi, premierul desemnat Ludovic Orban le-a cerut miniștrilor, la ședința de guvern, să se ridice „la înălțime" în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament, în vederea învestirii noului Guvern. Ședința Parlamentului pentru învestirea Guvernului Orban va avea loc în 24 februarie, iar în perioada 17-19 februarie, miniștrii propuși sunt audiați în comisiile parlamentare de specialitate.
„Am reușit să furnizăm un plan pe 10 ani - o proiecție a nevoilor de Apărare și a fondurilor alocate"
Ministerul Apărării și Ministerul Economiei au reușit să realizeze un plan pe 10 ani care „să exprime o proiecție a nevoilor de apărare și a fondurilor alocate", a afirmat, luni, ministrul propus al Apărării, Nicolae Ciucă, la audierile din Parlament.
„MApN nu face politică, face doar politica de Apărare a țării", a afirmat Ciucă la începutul audierilor, arătând că Ministerul Apărării este „în grafic" cu toate angajamentele.
El a vorbit despre documentul semnat recent „prin care s-a consfințit lărgirea Bazei „Mihail Kohgălniceanu". „Avem nevoie de infrastructură pentru tot ce înseamnă achizițiile de tehnică militară", a punctat Ciucă.
Ministrul a adăugat că, în urma unui proces de consultare, la finalul lunii iunie, va exista „o imagine a tot ce înseamnă derularea proceselor de analiză și semnare a contractelor pentru achizițiile din 2020".
„Împreună cu Ministerul Economiei am reușit să furnizăm un plan pe 10 ani, care să exprime o proiecție a nevoilor de Apărare și a fondurilor alocate", a precizat Nicolae Ciucă.
Ministrul a subliniat nevoia de „lideri militari foarte bine pregătiți" în Armata română.
„De la Alexandru Ioan Cuza încoace, militarii au beneficiat de pensii de serviciu"
Ministrul propus al Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, a declarat luni că pensiile militare nu sunt pensii speciale, ci de serviciu, adăugând că și-ar dori foarte mult ca soldatul român să nu mai fie pe ultima linie a grilei de salarizare.
„Pensii militare - în momentul de față - sunt activități de coordonare cu mediul asociativ militar în ceea ce privește partea de eliminare a inechităților, ne coordonăm cu celelalte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională. Singurul lucru pe care doresc să îl precizez este cel legat de faptul că pensiile militare, în modul nostru de a înțelege acest aspect, nu sunt pensii speciale, sunt pensii militare de stat. De la 1860 încoace, de la Alexandru Ioan Cuza, militarii au beneficiat, și nu numai militarii, toți cei care și-au desfășurat activitatea în instituțiile de apărare și siguranță națională ale statului, au beneficiat de pensii de serviciu", a spus Ciucă, la audierile din Comisiile de apărare ale Parlamentului.
Întrebat dacă este de acord cu diminuarea salariilor militarilor, așa cum este prevăzut în programul de guvernare al PNL, Ciucă a afirmat că și-ar dori ca soldatul român să nu mai fie pe ultima linie a grilei de salarizare.
„Dacă se va revedea legea salarizării, mi-aș dori foarte tare ca militarii să nu mai fie pe ultima linie de salarizare. Îl ascultam pe domnul Muscă povestind că la Curtici, la dumnealui, plătește un lucrător cu 9.000 de lei pentru că i-a pus la îndemână un utilaj agricol de 500 sau 600.000 de euro. Noi cu cât ar trebui să plătim un militar? Ca atare, nu cred că merită militarul, soldatul român, să fie pe ultima linie a grilei de salarizare", a menționat ministrul propus la Apărare.
În ceea ce privește voucherele de vacanță pentru sistemul militar, el a arătat că acestea „au fost cât se poate de benefice".
Prim-ministrul interimar, Ludovic Orban, a declarat luni că alegerile locale vor avea loc cel mai probabil pe data de 14 iunie.
„31 mai și 7 iunie sunt sărbători creștine. Sunt Rusaliile și ar fi o impietate față de creștini să stabilim data alegerilor pe 31 mai și pe 7 iunie. Ca atare, cel mai probabil, alegerile vor fi aproximativ în jurul datei de 14, maximum 21, plecând și de la jurămintele depuse de autoritățile locale, care de regulă au fost depuse cam după 20 iunie, în 2016. Deci, dacă sunt alegerile pe data de 14, mi se pare o dată super-rezonabilă. În mai nu putem organiza decât pe 24 mai. Sigur că eu m-aș bucura să organizăm pe 24 mai, pentru că aniversăm 145 de ani de la înființarea PNL. Dar trebuie să cântărim foarte bine derularea tuturor procedurilor, pentru că sunt proceduri pre-electorale care trebuie realizate: strângerea de semnături... Cel mai probabil data e de 14 iunie și mi se pare rezonabilă data", a arătat premierul, prezent la Adunarea generală a Asociației Comunelor din România.
El a reiterat că obiectivul PNL este convocarea alegerilor anticipate, deoarece este „foarte greu de menținut o relație normală" între Guvern și un Parlament care „este în stare să voteze orice dacă își imaginează că lucrul acesta poate să aducă voturi suplimentare".
Totodată, a apreciat că ar fi de preferat ca alegerile locale și cele parlamentare să se desfășoare la date cât mai apropiate.
„Termenul constituțional în care trebuie respinse două guverne este de 60 de zile. Noi am demarat procedura pe 10 februarie. Termenul expiră pe 10 aprilie. În cazul în care pe 11 aprilie președintele României poate să dizolve Parlamentul, în urma îndeplinirii condițiilor constituționale, alegerile pot fi organizate aproximativ în jurul aceleiași date (cu alegerile locale, n.r.). Trebuie analizat foarte bine contextul constituțional. A fost o decizie a Curții Constituționale privitoare la acest subiect și trebuie să analizăm contextul constituțional. Dar e bine măcar să fie cât mai apropiate, astfel încât să facă o singură campanie electorală", a spus el.
„Ne vom abține de la votul de învestire a Guvernului. Momentul din Parlament - folosit pentru prezentarea bilanțului și priorităților"
Vicepremierul demis Raluca Turcan a declarat că parlamentarii liberali se vor abține de la votul de învestire a Guvernului, iar miniștrii propuși vor folosi momentul din ședința Parlamentului pentru a-și prezenta bilanțul și prioritățile, menționând că mizează pe „cartea sincerității".
„În momentul în care am decis să intrăm în procedura de alegeri anticipate, Guvernul propus trebuie să fie respins de două ori în Parlament, așadar, votul pe care ni-l dorim în Parlament este acela de respingere a actualului Guvern, în condițiile în care țara este guvernată, noi fiind în continuare miniștri interimari. Momentul din Parlament dorim să îl folosim ca un moment de bilanț, în primul rând și de prezentare a priorităților pe care le putem urmări și atinge și pe termen scurt și pe termen mediu. Cred că în Parlament miniștrii vor avea o bună ocazie să vorbească despre ce au făcut pe domeniile lor", a afirmat Turcan la Digi24.
Ea a explicat că parlamentarii liberali vor fi prezenți în sală la ședința Parlamentului de învestire a Guvernului, dar nu vor vota. „Nu vom vota împotrivă și nu vom participa la vot. Pentru învestirea unui guvern trebuie să se strângă un număr minim de 233 de voturi. Cine votează împotrivă sau nu votează deloc nu participă la crearea acelei majorități de votare a unui cabinet. Noi vom fi prezenți și nu vom participa la acest vot, ne vom abține de la vot. Nu intrăm în cei 233 care trebuie strânși pentru a învesti acest Guvern tocmai pentru că am declarat cât se poate de sincer și oamenilor și celor din Parlament că altfel nu putem ajunge la alegeri anticipate. Eu mizez pe cartea sincerității", a susținut Turcan.
Raluca Turcan a replicat acuzațiilor liderilor PSD potrivit cărora Guvernul Orban a fost destituit pe motive de incompetență, iar liberalii sunt puși în penibil când nu-și votează Executivul.
Joi, premierul desemnat Ludovic Orban le-a cerut miniștrilor, la ședința de guvern, să se ridice „la înălțime" în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament, în vederea învestirii noului Guvern. Ședința Parlamentului pentru învestirea Guvernului Orban va avea loc în 24 februarie, iar în perioada 17-19 februarie, miniștrii propuși sunt audiați în comisiile parlamentare de specialitate.
„Am reușit să furnizăm un plan pe 10 ani - o proiecție a nevoilor de Apărare și a fondurilor alocate"
Ministerul Apărării și Ministerul Economiei au reușit să realizeze un plan pe 10 ani care „să exprime o proiecție a nevoilor de apărare și a fondurilor alocate", a afirmat, luni, ministrul propus al Apărării, Nicolae Ciucă, la audierile din Parlament.
„MApN nu face politică, face doar politica de Apărare a țării", a afirmat Ciucă la începutul audierilor, arătând că Ministerul Apărării este „în grafic" cu toate angajamentele.
El a vorbit despre documentul semnat recent „prin care s-a consfințit lărgirea Bazei „Mihail Kohgălniceanu". „Avem nevoie de infrastructură pentru tot ce înseamnă achizițiile de tehnică militară", a punctat Ciucă.
Ministrul a adăugat că, în urma unui proces de consultare, la finalul lunii iunie, va exista „o imagine a tot ce înseamnă derularea proceselor de analiză și semnare a contractelor pentru achizițiile din 2020".
„Împreună cu Ministerul Economiei am reușit să furnizăm un plan pe 10 ani, care să exprime o proiecție a nevoilor de Apărare și a fondurilor alocate", a precizat Nicolae Ciucă.
Ministrul a subliniat nevoia de „lideri militari foarte bine pregătiți" în Armata română.
„De la Alexandru Ioan Cuza încoace, militarii au beneficiat de pensii de serviciu"
Ministrul propus al Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, a declarat luni că pensiile militare nu sunt pensii speciale, ci de serviciu, adăugând că și-ar dori foarte mult ca soldatul român să nu mai fie pe ultima linie a grilei de salarizare.
„Pensii militare - în momentul de față - sunt activități de coordonare cu mediul asociativ militar în ceea ce privește partea de eliminare a inechităților, ne coordonăm cu celelalte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională. Singurul lucru pe care doresc să îl precizez este cel legat de faptul că pensiile militare, în modul nostru de a înțelege acest aspect, nu sunt pensii speciale, sunt pensii militare de stat. De la 1860 încoace, de la Alexandru Ioan Cuza, militarii au beneficiat, și nu numai militarii, toți cei care și-au desfășurat activitatea în instituțiile de apărare și siguranță națională ale statului, au beneficiat de pensii de serviciu", a spus Ciucă, la audierile din Comisiile de apărare ale Parlamentului.
Întrebat dacă este de acord cu diminuarea salariilor militarilor, așa cum este prevăzut în programul de guvernare al PNL, Ciucă a afirmat că și-ar dori ca soldatul român să nu mai fie pe ultima linie a grilei de salarizare.
„Dacă se va revedea legea salarizării, mi-aș dori foarte tare ca militarii să nu mai fie pe ultima linie de salarizare. Îl ascultam pe domnul Muscă povestind că la Curtici, la dumnealui, plătește un lucrător cu 9.000 de lei pentru că i-a pus la îndemână un utilaj agricol de 500 sau 600.000 de euro. Noi cu cât ar trebui să plătim un militar? Ca atare, nu cred că merită militarul, soldatul român, să fie pe ultima linie a grilei de salarizare", a menționat ministrul propus la Apărare.
În ceea ce privește voucherele de vacanță pentru sistemul militar, el a arătat că acestea „au fost cât se poate de benefice".
