Din ciclul de conferințe “Oameni mai puțin cunoscuți care au făcut istorie”, prof. Gheorghe Nistor a ales ca model, pentru conferința ținută la data de 4 martie, la Casa Iancului, pe ultimul dintre martirii Marii Uniri de la 1918, stegarul Ion Arion, împușcat de membrii Gărzii Maghiare în gara Teiuș, la data de 30 noiembrie 1918.
Caporalul de 24 de ani, Ion Arion, întors din Primul Război Mondial, doar de câteva zile, în satul său natal Agriș, comuna Iara, județul Alba, a fost ales să conducă delegația compusă din 25 de persoane ce reprezentau comunitatea, la Adunarea de la Alba Iulia, iar fetele din sat i-au încredințat lui steagul cusut de ele, pentru a fi dus la Marea Adunare.
În gara din Teiuș, cât trenul staționa, mai multe astfel de delegații de pe Valea Arieșului și a Iarei, aflate în același tren, și-au manifestat bucuria prin cântece patriotice și o mare horă încinsă pe peronul gării. După ce trenul s-a pus în mișcare, membrii Gărzii Maghiare din Teiuș, alături de unitățile militare maghiare și germane (inclusiv un tren blindat german) aflate în retragere de pe front, staționate în acel moment în gară, “incitate” de bucuria românilor, au deschis focul asupra trenului românesc, rănind mai multe persoane. Ion Arion a fost împușcat din podul gării, de membrii Gărzii Maghiare din Teiuș, cu două focuri de armă, murind pe loc. Trupul său a fost dus la Alba Iulia și depus pe un catafalc în incinta bisericii din cartierul Maieru. Înmormântarea s-a făcut la 2 decembrie 1918, mormântul aflându-se și astăzi în cimitirul Maieru. La slujba de înmormântare au rostit impresionante panegirice Vasile Goldiș, gen. Leonte Ștefan și protopopul Vasile Urzică. Pe piatra funerară a mormântului stau scrise cuvintele: “Ion Arion din comuna Agriș - Iara, ucis mișelește de Garda Maghiară din gara Teiuș, în drum spre Marea Adunare ținută la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Națiunea recunoscătoare”.
La 10 august 1997, la Iara, în prezența tuturor filialelor din țară ale Societății Cultural-Patriotice “Avram Iancu”, a fost dezvelit un monument de bronz, imortalizându-l pe eroul român, iar în 2003, la Agriș, numele său a fost trecut pe Monumentul Eroilor din zonă.
În partea a doua, prof. Gheorghe Nistor a prezentat proiectul “TRIANON 100”, elaborat de Academia Națională de Științe a Ungariei, sub coordonarea istoricului Balázs Ablonczy, la care autoritățile române nu au încă un răspuns adecvat.
