Analiștii susțin fără ocolișuri faptul că economia românească va avea multe probleme de înfruntat în 2020: deprecierea cursului de schimb, creșterea dobânzilor, majorarea deficitelor, degradarea ratingului de țară, un mediu de afaceri internațional cu multe probleme, mai exact ostil etc. “În esență, noua guvernare nu a făcut decât să amplifice eronările de politică economică ale vechii guvernări, fiind mai preocupată să își pună protejații în diferite funcții”, susține Radu Soviani în revista “Capital”.
Deficitul comercial este o moștenire a anului trecut, an în care s-a importat mai multe mărfuri decât s-au exportat. Este greu de admis să importăm cantități mari de legume și zarzavaturi, fructe (iarna mai merge și așa): ceapă, morcovi, cartofi, usturoi, salată, fasole, mere, pere, să admitem citrice. Însă, este de neadmis să aducem din import cantități mari de făină de grâu, până și cocă congelată să facem pâine, paste făinoase și tot felul de produse de patiserie. Situația este la fel și la carne (de pui, de porc și de bovină), produse din carne (sortimente diverse de mezeluri) etc. Și laptele și produsele lactate și ouăle se aduc din import.
E inadmisibil să consumăm produse alimentare din import când România are milioane de hectare de pământ arabil care ar putea asigura hrana la o populație de circa 80 de milioane de persoane. E de neînțeles, să nu spunem rușinos, să exportăm, direct din câmp, la recoltare, grâul, porumbul, floarea soarelui și să importăm făină, ulei și multe produse a căror materie primă din care se realizează provine tocmai din grâul, porumbul și floarea soarelui vândute de fermierii noștri străinilor în loc să fie procesate la noi pentru a rămâne în țară veniturile și profitul realizat.
Să nu mai amintim de marile magazine străine, care încasează bani românilor pe produsele cumpărate din ele, bani care ajung afară la multinaționale străine, în loc să rămână la bugetul României, pentru a fi investiți în infrastructură, care ne lipsește cu desăvârșire.
Lucrurile nu stau mai bine nici cu produsele industriale care sunt aduse tot din import, cum sunt televizoarele, calculatoarele, imprimantele, telefoanele și tabletele, frigidere, mașini de spălat, aparatură electrică de uz casnic, produse din materiale plastice, sticlărie, până și ața de cusut.
În aceste condiții nu trebuie să ne supărăm pentru că leul se depreciază în comparație cu euro și dolarul, că inflația crește, că suntem obligați să împrumutăm sume de ordinul miliardelor de lei, cu dobânzi tot mai mari, pentru a plăti salariile bugetarilor și pensiile, cheltuielile cu administrația birocratică, să dăm vina pe BCR, pe guvernatorul Mugur Isărescu și pe noul guvern, care nici nu există, că nu a întocmit bine bugetul, că a prevăzut o creștere economică de numai 3,6%, nu de 4,1%, că inflația și dobânzile la împrumuturi cresc, apreciere ce aparține tot lui Radu Soviani, care învinovățește de incompetență Guvernul dat jos prin moțiune de cenzură, care de fapt a funcționat doar trei luni, nu și pe cele trei guverne social-democrate aflate la putere în ultimii trei ani.
Fiind an electoral, măsurile populiste, luate de guvernul Dăncilă aflat în funcție până în octombrie 2019, susținut de majoritatea parlamentară, punând presiune extraordinar de mare pe resursele bugetare, forțează guvernul actual (interimar) să recurgă la împrumuturi tot mai mari, care măresc deficitul bugetar. Rezultatul, dobânzi mari la care se împrumută statul. “Fondul Monetar Internațional a calculat că preconizata creștere a pensiilor, cu excepția cazului în care guvernul va pune în aplicare măsuri de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitul fiscal la aproximativ 8% din PIB și ar face ca datoria publică să crească cu 20 de puncte procentuale din PIB (de la 36%) până în 2020”, subliniază în analiza sa Valentin Vioreanu, în revista “Capital”. Întrebarea e cu ce ne ajută Uniunea Europeană și FMI?
Deocamdată doar cu sfaturi și restricții de tot felul, în loc de fonduri în euro, din bugetul comun pentru investiții în infrastructură.
Orban și guvernul lui interimar susțin cu argumente că măsurile populiste au și vor avea consecințe grave pentru finanțele României. Însă, PNL este convins că riscă să piardă capital electoral prin reducerea drastică a cheltuielilor și mai ales dacă nu ar majora pensiile cu 40% de la 1 septembrie, majorare prevăzută în lege, adoptată de Parlament și promulgată de președinte. De fapt, amânarea până la 1 august, după rectificarea bugetară, a dublării indemnizațiilor pentru copii se reflectă în ultimul sondaj: PNL a scăzut cu 8% în privința intenției de vot a alegătorilor, iar PSD a crescut cu 5% conform sondajului publicat în 29 februarie 2020. Ca urmare, măsurile de austeritate sunt amânate a fi luate de Parlamentul și Guvernul care vor câștiga alegerile din toamna acestui an.
Mai exact spus, cheltuielile bugetare vor fi amânate pentru anul viitor, când reducerea drastică a acestora și reorganizarea instituțiilor bugetare vor fi făcute, obligatoriu, de partidul care va câștiga alegerile parlamentare, astfel bomba va exploda, deficitul, prețurile, cursul valutar și inflația vor fi scăpate de sub control, iar nota de plată va fi plătită, încă odată (a câta oară), tot de români.
