Căpșunele sunt fructe de sezon recomandate copiilor și persoanelor în vârstă pentru un aport de vitamine. Din nefericire, pe piața liberă și în supermarketuri se oferă mai mult căpșuni din import. Se pare că românii nu sunt interesați nici de această cultură, care prezintă numeroase avantaje pentru cultivatori: pretabilitatea valorificării economice a unor suprafețe mici de teren, inclusiv în grădina de lângă casă; producție multă la unitatea de suprafață, circa 25 tone/ha; produce în anul următor de la plantare, rambursarea investiției vine imediat; fructele apar pe piață cu mult înaintea altor fructe; valoarea terapeutică a fructelor și, nu în ultimul rând, posibilitatea de a fi cultivat în spații restrânse. Toate aceste avantaje sunt o pledoarie pentru cultura căpșunului în județul Mureș, un județ cu tradiție în acest domeniu până la “revoluția” furată, când în fostele CAP Petelea, Valea Largă și Stațiunea Pomicolă existau suprafețe mari cultivate cu căpșun. De remarcat și faptul că în anul 1988, România producea 40 mii tone de căpșuni, iar în prezent, potrivit datelor statistice, mai produce 12 mii tone, sub 0,5 kg/ cap de locuitor, când necesarul ar fi de 1,5 kg/cap de locuitor, plus exportul. Cultura este extrem de rentabilă dacă se obțin cel puțin 20 tone/ha, cu un preț de valorificare în medie de 3 lei/kg, venitul este de 60.000 de lei. Costul înființării și întreținerii unui hectar de căpșuni este de circa 25.000 de lei, din care 15.000 de lei sunt investiții în material săditor, iar profitul posibil de realizat este de peste 20.000 de lei/ha într-un singur an, greu de realizat la alte specii. În anul al doilea se pot obține producții de fructe, cu cheltuieli de întreținere scăzute. Cel mai mare profit se obține după al doilea an de la plantare.
Plantatul căpșunului se efectuează într-un teren bine pregătit grădinărește, dezinfectat cu produse care distrug viermii sârmă și viermii albi din sol. Înainte de plantare se realizează o fertilizare de bază pe toată suprafața, cu 30-40 tone/ha gunoi de grajd descompus, 300-400 kg/ha superfosfat și 200-250 kg/ha sulfat de potasiu. Produsele de dezinfecție și fertilizanții se încorporează în sol printr-o arătură la 25 cm, mărunțită înainte de plantare cu grapa cu discuri sau cu freza. Terenul se parcelează, se pichetează capetele rândurilor și se trece la plantat cu ajutorul sârmei de plantat, marcată corespunzător distanței dintre plante pe rând. După ce stolonii au fost pregătiți prin îndepărtarea frunzelor uscate și bolnave și rădăcinile mocirlite, se fixează în sol cu ajutorul unor plantatoare, până la nivelul coletului, astfel ca mugurele central să se situeze la nivelul solului. Stolonii de căpșuni
dintr-o gamă variată de soiuri, inclusiv cățărători, se pot procura de la Sieberz SRL Cluj-Napoca, prin comandă la www.Sieberz.ro, prin poșta rapidă.
