Pentru că mulți români nu prea iau în serios restricțiile pe care Guvernul le-a impus în timpul stării de urgență și, prin urmare, nici nu prea le respectă, Ministerul Justiției (MJ) a inițiat o campanie de informare cu privire la pedepsele aplicabile în cazul infracțiunilor de zădărnicire a combaterii bolilor săvârșite în această perioadă.
MJ precizează, încă de la început, că pe timpul stării de urgență, pedepsele prevăzute de Codul Penal cresc substanțial, cu un spor de 2 ani pentru fiecare infracțiune. De asemenea, starea de recidivă sau săvârșirea faptelor în concurs agravează situația celui care le-a comis. În cazul celor care profită de răspândirea noului coronavirus, pentru a face afaceri ilegale, legea prevede, de asemenea, pedepse dure, astfel:
Furt, tâlhărie, vătămare corporală
Furtul calificat - Dacă infractorul a profitat de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată stării de sănătate (cum este boala COVID-19), se pedepsește cu un maximum de 7 ani închisoare.
Tâlhăria calificată săvârșită prin folosirea de substanțe paralizante, care a avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea victimei, dacă infractorul a profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată stării de sănătate (cum este boala COVID-19), se pedepsește, în funcție de ipoteză, cu un maximum de 12, 14 ori 20 de ani închisoare.
Vătămarea corporală care a necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, dacă infractorul a profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată stării de sănătate (cum este boala COVID-19), se pedepsește cu un maximum de 12 ani închisoare. Orice infracțiune săvârșită în timpul stării de urgență se pedepsește în regim agravat. La pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracțiune se adaugă 2 ani de închisoare.
Furtul calificat săvârșit prin violare de domiciliu sau sediu profesional, dacă infractorul a profitat de starea de urgență, se pedepsește cu un maximum de 9 ani de închisoare. Tâlhăria calificată care a avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea victimei se pedepsește cu un maximum de 20 ani închisoare.
În cazul săvârșirii a trei infracțiuni de furt calificat în condițiile menționate anterior, maximul pedepsei va fi de 15 ani închisoare. În cazul săvârșirii a trei infracțiuni de tâlhărie calificată, în condițiile menționate anterior, maximul pedepsei va fi de 18 ani și 4 luni închisoare, dacă fapta a fost săvârșită în timpul nopții.
Zădărnicirea combaterii bolilor
Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală, dacă s-a produs moartea unei persoane, se pedepsește cu un maximum de 17 ani închisoare.
În cazul săvârșirii a trei infracțiuni de zădărnicire a combaterii bolilor, în condițiile menționate anterior, maximul pedepsei va fi de 28 de ani și 4 luni închisoare.
Orice infracțiune săvârșită în stare de recidivă este sancționată în regim agravat. Există recidivă atunci când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare (sau pedeapsa detențiunii pe viață). Se reține recidiva și în cazul hotărârilor de condamnare pronunțate în străinătate.
Nerespectarea măsurilor dispuse
Codul Penal pedepsește faptele de nerespectare a măsurilor dispuse de instituțiile statului în vederea prevenirii răspândirii bolilor, pedeapsa aplicată ajungând până la 5 ani de închisoare, respectiv până la 9 ani dacă fapta a avut ca urmare vătămarea corporală și până la 15 ani dacă fapta a avut ca urmare decesul uneia sau mai multor persoane.
În cazul declarațiilor false sau al nedeclarării unor fapte către autorități, comise profitând de starea de urgență, pedeapsa poate ajunge până la 7 ani de închisoare.
Pentru intrarea sau ieșirea din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României, profitând de starea de urgență, pedeapsa aplicată poate ajunge până la 5 ani, respectiv 7, în variantă agravată.
Dacă intervin și alte cauze de agravare a pedepsei (cum ar fi starea de recidivă) sau dacă fapta a fost comisă în concurs, pedeapsa poate fi mai mare de 5, respectiv 7 ani.
Profitorii
Acțiunile de a profita de declararea stării de urgență pentru a distorsiona stocurile și vânzarea unor produse esențiale în contextul pandemiei (de exemplu: materiale sanitare, echipamente de protecție, produse biocide pentru dezinfecție, dispozitive medicale și kituri pentru diagnosticare necesare pentru prevenirea infectării cu SARSCoV-2 etc.) pot fi pedepsite ca infracțiune. Pentru infracțiunea de evaziune fiscală în domeniul comerțului cu produse sanitare, maximul pedepsei este de 17 ani închisoare, dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 euro.
În cazul persoanelor care profită de starea de urgență și prezintă la autoritatea vamală documente vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri, deci falsificate, maximul pedepsei este de 12 ani închisoare.
Incitarea la ură
De asemenea, fapta de îndemnare a publicului, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârșească infracțiuni (de exemplu, să nu respecte măsurile de carantină sau alte măsuri dispuse de autoritățile publice) este infracțiune și se pedepsește de legea penală cu închisoare de până la 7 ani. MJ mai arată că incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane (de exemplu, faptele de instigare la discriminare a persoanelor infectate cu COVID-19) este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de până la 5 ani.
