LUMEA ÎN CARE TRĂIM - STRES, NELINIȘTE, TRISTEȚE ȘI SINGURĂTATE...

Pandemiile și răspândirea microorganismelor patogene sunt facilitate de schimbările climatice și creșterea numărului călătoriilor și a schimburilor comerciale internaționale. COVID-19, infecția cauzată de noul coronavirus, creează panică globală și amplifică anxietatea persoanelor supuse amenințărilor - reale sau percepute, ale virusului. În general, astfel de îngrijorări apar în cazul tuturor infecțiilor, inclusiv al gripei și altor boli infecțioase; aceleași precauții generale sunt necesare și indicate pentru siguranța oamenilor și pentru prevenirea transmiterii ulterioare. Cu toate acestea, uriașa acoperire mediatică prezintă COVID-19 ca pe o amenințare aparte, unică, mai degrabă decât una dintre multe altele, ceea ce sporește panica și stresul, împingând lucrurile până la limita isteriei.

Pandemiile nu reprezintă doar un fenomen medical; ele afectează indivizii și societatea pe multiple niveluri.

Stigmatizarea și xenofobia sunt două aspecte ale impactului social al epidemiilor/pandemiilor, toate având în comun stresul și panica: pe măsură ce crește îngrijorarea cu privire la amenințarea percepută, oamenii încep să adune (și să ascundă) măști și alte materiale medicale. Această atitudine este adesea urmată de comportamente marcate de neliniște, anxietate, tulburări de somn și, în general, de alterarea stării de sănătate. Persoanele cu probleme mintale pot fi deosebit de vulnerabile la efectele răspândirii panicii și sentimentului de amenințare.

Deși influența coronavirusului asupra sănătății mintale nu a fost studiată sistematic, judecând după reacțiile publice care deja se manifestă, se anticipează că pandemia COVID-19 va avea efecte profunde, atrag atenția psihiatrii.

Stigmatizare, neîncredere între medic și pacient, conspirații - Epidemiile duc la stigmatizarea persoanelor afectate, a reprezentanților autorității publice și a profesioniștilor din domeniul sănătății; din păcate, această tendință s-a manifestat în mai multe țări care s-au confruntat cu epidemii. În cazul COVID-19, bărbați și femei de origine asiatică, în special chinezi, sunt victime ale stigmatului social și ale xenofobiei, cu niveluri ridicate de politizare și amenințări în mediul online și în relațiile interpersonale. Acest fenomen se produce din cauza informațiilor limitate, a evaluărilor pripite și unidimensionale și a unei reacții stereotipe, de autoapărare. Se impune ca toți profesioniștii din domeniul sănătății, în special psihiatrii, să acționeze ca voce a rațiunii și să ajute la diseminarea de informații corecte, bazate pe dovezi.

Lipsa de încredere în medic, în tratamentul prescris și în efectele acestuia (“medical distrust”) are ca rezultat o slabă utilizare a resurselor de îngrijire a sănătății și gestionarea precară, chiar necorespunzătoare, a stării de sănătate, în momente de criză, cum este aceea pe care o traversăm.

În timpul pandemiilor, lipsa de încredere în relația medic-pacient a fost mereu legată de teoriile conspirației. Într-un studiu american, aproximativ jumătate dintre cei chestionați au susținut credința în cel puțin o teorie a conspirației, legată de sănătate.

Dusă la extrem, această neîncredere poate avea ca rezultat fenomene precum mișcarea anti-vaccin, ca, de pildă, în cazul rujeolei.

Or, neîncrederea în medici, în sistemul și în actul medical poate adânci stigmatizarea și discriminarea și poate duce la nerespectarea recomandărilor privind sănătatea. În comunicările/precizările lor privind COVID-19, medicii trebuie să adopte o manieră de prezentare științifică, neutră, bazată pe fapte, subliniind, în același timp, importanța practicilor generale de control al bolilor infecțioase.

Efectele amenințării legate de bolile infecțioase se manifestă, în general, prin anxietate și panică: temerea că persoana/cineva apropiat va contracta o asemenea boală; temerea că persoana este deja infectată, deși simptomele sunt minore sau țin de alte afecțiuni. Lipsa unui tratament specific pentru coronavirus accentuează starea de anxietate.

La persoanele cu tulburări obsesiv-compulsive (TOC), adesea este prezentă obsesia contaminării (frica persoanei de a intra în contact cu murdărie, germeni, substanțe toxice etc. și, corelativ, nevoia continuă de a se spăla/curăța/steriliza). În cazul acestor persoane, prelucrarea unor informații neverificate sau tendențioase este asociată cu tendința de a supraestima pericolul, inducând panica.

Compulsia spălării și curățării (spălarea în mod repetat și excesiv a mâinilor, rufelor, curățarea băii, bucătăriei, clanțelor, întrerupătoarelor) - de asemenea caracteristică tulburărilor obsesiv-compulsive - poate fi exacerbată în condițiile actualei pandemii. Printre complicațiile curățării excesive se numără: pielea uscată și crăpată (care se poate suprainfecta), dermatită etc.; în mod similar, utilizarea în exces a substanțelor de curățare toxice poate provoca leziuni ale căilor respiratorii. Teama de a contracta o boală nouă, necunoscută, poate agrava comportamentele negative. În condițiile actualei pandemii, aceste persoane trebuie atent monitorizate.

Dezvoltarea parazitozei iluzorii (persoana crede că este infestată cu insecte sau paraziți) în contextul pandemiei nu a fost încă studiată. Teoretic, numărul de cazuri ar putea crește, pe măsură ce tot mai mulți oameni lansează teorii despre boli ciudate, misterioase, aduse de departe - din cauza accesului ușor la informații neverificate, pe internet. În abordarea acestei chestiuni, medicii trebuie să excludă cauzele organice și să-l asigure pe pacient că nu există nicio infecție sau infestare.

De regulă, expunerea repetată în mass-media a unui fapt alarmant (în acest caz, răspândirea coronavirusului), dublată de lipsa de încredere în instituții, precum și interpretarea greșită a simptomelor fizice pot crea confuzii serioase. Lipsa de cunoștințe despre epidemii, creșterea numărului de zoonoze (boli transmise de la animale la om - n.n.) și efectele complexe ale schimbărilor climatice pot afecta nu numai persoanele suferinde, ci și pe cele perfect sănătoase. În mod asemănător, frica poate duce la dezechilibre care trebuie să fie atent monitorizate.

În concluzie, actuala pandemie de COVID-19 stârnește frica la nivel social. La nivel individual, poate contribui la agravarea anxietății și a unor simptome ce țin de domeniul psihozei; în egală măsură, poate duce și la probleme mintale nespecifice (de exemplu, probleme de dispoziție, probleme de somn etc.). Comunitatea specialiștilor în psihiatrie este chemată să difuzeze informații argumentate privind controlul bolilor infecțioase, ajutând comunitățile să păstreze o comunicare constructivă, sinceră și rațională. O rată scăzută de suspiciune privind suferința mintală poate ajuta la depistarea precoce și la tratament și îi poate scuti pe oameni de multă suferință. (sursa- psychiatrictimes.com)

Îngrijorările și anxietatea provocate de pandemia de COVID-19 și impactul acestora pot fi copleșitoare, iar distanțarea socială, impusă de autorități, le face și mai greu de suportat.

Pandemia COVID-19 a adus, probabil, multe schimbări în modul dvs. de viață: nesiguranță, modificări în rutina vieții de zi cu zi, stres, neliniște, tristețe, singurătate, griji financiare și izolare socială. Vă temeți că vă veți îmbolnăvi, vă întrebați cât va mai dura pandemia și ce vă rezervă viitorul. “Supraîncărcarea” cu informații, zvonuri și vești false vă pot face să simțiți că propria viață v-a scăpat de sub control și nu mai știți cum să acționați, atrag atenția specialiștii de la Clinica Mayo, care vin cu unele sfaturi și recomandări:

* Dormiți suficient. Mergeți la culcare și ridicați-vă din pat la aceeași oră, în fiecare zi. Respectați-vă programul obișnuit, chiar dacă sunteți în autoizolare la domiciliu.

* Implicați-vă în activități fizice obișnuite. Activitatea fizică regulată și exercițiile fizice pot ajuta la reducerea anxietății. Optați pentru o activitate care include mișcare. Ieșiți într-o zonă care permite menținerea distanțării sociale și faceți o plimbare - în natură sau în propria curte.

*Mâncați sănătos. Evitați grăsimile, prăjelile și mâncarea tip “fast food”. Limitați consumul de cafeină, deoarece poate agrava stresul și anxietatea.

* Evitați tutunul, alcoolul și drogurile. Fumătorii prezintă un risc crescut de a contracta boli pulmonare. Deoarece COVID-19 afectează plămânii, riscul dvs. crește și mai mult.

* Limitați timpul alocat “ecranului”. Opriți dispozitivele electronice, de câteva ori pe zi, și cu o jumătate de oră înainte de culcare. Petreceți cât mai puțin timp în fața unui ecran - televizor, tabletă, computer, telefon.

* Păstrați-vă obiceiurile. Menținerea unui program regulat este importantă pentru sănătatea dvs. mintală. Respectați nu doar orele de culcare/trezire, ci și pe cele pentru mâncare, îmbăiere și îmbrăcare, program de lucru/ studiu și exerciții fizice. De asemenea, acordați-vă timp pentru activitățile care vă fac plăcere.

* Limitați “expunerea” la mass-media. Știrile despre COVID-19, vehiculate în presă, vă pot spori temerile legate de boală. Evitați informațiile din surse care vă pot expune zvonurilor și știrilor false, dar țineți-vă la curent cu recomandările autorităților naționale și locale. Informați-vă din surse oficiale.

* Ocupați-vă timpul. Distragerea atenției vă poate îndepărta de nebuloasa gândurilor negative, care alimentează anxietatea și depresia. Bucurați-vă de activități pe care le puteți face acasă. Mereu este ceva nou de făcut.

* Stabiliți prioritățile. Nu vă lăsați copleșit, alcătuind o listă cu lucruri de făcut cât într-o viață întreagă. Stabiliți obiective rezonabile și realizabile în ziua respectivă. Veți ajunge să recunoașteți că unele zile vor fi mai bune decât altele.

* Distanțare socială nu înseamnă izolare. Găsiți-vă timp pentru a comunica prin e-mail, mesaje, telefon, rețele de socializare etc. Dacă lucrați de acasă, păstrați legătura cu colegii, împărtășiți-le problemele cu care vă confruntați, cereți-le/acordați-le sfatul. De asemenea, discutați cu membrii familiei.

Stresul reprezintă o reacție fizică și psihologică firească la solicitările vieții de zi cu zi. Oamenii reacționează diferit când sunt puși în situații dificile și este normal să se simtă stresați și îngrijorați în timpul unei crize. Or, provocările multiple ale efectelor pandemiei COVID-19 ne pot împinge dincolo de capacitatea de a face față. În ciuda tuturor eforturilor, s-ar putea să vă simțiți neputincioși, triști, furioși, iritabili, fără speranță, neliniștiți sau înfricoșați. Pot apărea probleme de concentrare, modificări ale poftei de mâncare, dureri în diferite părți ale corpului, tulburări de somn etc.

Când aceste semne și simptome durează mai multe zile consecutiv, punându-vă în imposibilitatea de a îndeplini sarcini normale, solicitați sprijin, adresându-vă - după cum considerați - unui prieten, persoanei iubite, preotului din parohia dvs. Dacă aveți gânduri sinucigașe sau de automutilare, cereți, imediat, ajutor. Vorbiți cu medicul de familie sau cu un medic specialist.

Speranța că problemele de sănătate mintală - cum ar fi anxietatea sau depresia - vor dispărea singure poate duce la agravarea simptomelor. Ele se vor estompa atunci când se va încheia criza de sănătate COVID-19, dar stresul nu va dispărea din viața dvs. Continuați practicile de auto-îngrijire enumerate, pentru a vă menține sănătatea mintală și puterea de a face față provocărilor. (sursa - mayoclinic.org)

 

Lasă un comentariu