RELAXAREA ȘI EFECTELE SALE ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI (I)

Distribuie pe:

Efecte negative de ordin biologic, psihologic, social, și cu impact catastrofal în plan economic, impun diminuarea acestor restricții prevăzute prin starea de urgență, dar și prin starea de alertă. Acțiuni concretizate prin această noțiune contradictorie, prin efectele induse, cea de relaxare, în care ne aflăm, în corespondență funcțională cu măsurile restrictive de izolare și distanțare fizică impuse de acest fenomen epidemiologic globalizat. Din capul locului, menționez că acest cuvânt nu ni se pare adecvat actualei stări prin care trece societatea românească, și nici chiar și sub raport semantic, deoarece prin natura sa este destul de ambiguu, având cu totul o altă semnificație și alte efecte decât cele scontate. Așa cum ne putem da seama, ar putea conduce la o anumită tendință de delăsare și chiar de nepăsare față de regulile prescrise de autorități și impuse de starea de urgență, și respectiv, de alertă, știut fiind că atunci când te raportezi la relaxare, te gândești la o anumită îngăduință, conciliere și toleranță în raport cu măsurile și regulile impuse, și mai puțin la respectarea riguroasă a acestora. Din aceste rațiuni și nu numai, această noțiune cu caracter praxiologic nu este cea mai potrivită, deoarece așa cum am mai spus, predispune spre ceea ce se înțelege a fi mai lejer în raport cu ceea ce întreprindem, și chiar mai conciliatori în raport cu situația dată și efectele posibile, care tind spre un grad de probabilitate pozitiv mai ridicat în plan perceptiv, decât negativ (este pus binele în față și nu consecințele negative), ceea ce, în mod evident, conduce la ignorarea și sfidarea acestor reguli și norme impuse, conducând spre ceea sociologic numim anomie socială. De aceea cred că în această situație, ar fi mai adecvată sintagma revenirea graduală la normalitate decât cea de relaxare, fără însă a fi depășite unele praguri ale libertăților colective și individuale, care ușor pot fi transformate în libertinaj și haos, cum se întâmplă chiar și în prezent în rândul unor categorii sociale - etnice, cu precădere în rândul acelor indivizi care ignoră regulile sociale, din cauza socializării discordante sau /și din cauza unor atitudini de indiferență față de implicațiile fenomenului pandemiei. Observație, care după cum vom vedea mai încolo, a fost făcută de cel mai înalt Organism Mondial al Sănătății, OMS, tot mai mult decredibilizat în prezent prin modul cum a gestionat această pandemie.

În altă ordine de idei, relaxarea înseamnă încetinirea ritmului, și nu accelerarea lui, cum s-ar impune în prezent, când economia este în amorțire, ca să nu spunem moartă. De aceea, după mai bine de două luni de stagnare, nu este potrivită relaxarea - încetinirea ritmului, ci accelerarea lui. Desigur, nu trebuie să pornim cu “motoarele turate” la maxim, ci în mod gradual, întrucât se “gripează motorul” și nu mai funcționează. Deviza propusă ar fi: relansare și pe urmă relaxare, sau relaxare prin relansare, și nu invers! De ce o asemenea inversare de obiective, este ușor de înțeles de oricine gândește pragmatic și realist, în afara demagogiei și populismului, manifestat de unii politicieni avizi de capital electoral și nu de binele poporului, după cum clamează în orice împrejurare.

O asemenea opinie despre impactul controversat al relaxării - slăbirii respectării acestor cerințe din situația de criză, nu este nici pe departe singulară, ci este prezentată și susținută de cele mai autorizate voci, de la vârful piramidei oamenilor de știință. De pe o asemenea poziție științifică voi evidenția unele aspecte ale relaxării dintr-o perspectivă psihosociologică, coroborând această noțiune cu cea de distanțare socială, mai corect fiind de distanțare fizică. Astfel, în această ramură a sociologiei și psihologiei, precum și în teoria organizațiilor, o asemenea relaxare-delăsare este exprimată prin acel stil de conducere permisiv sau laissez-faire, care se caracterizează prin evitarea oricărei intervenții în organizarea și conducerea grupului, plasând accentul pe organizarea și conducerea spontană, cum se întâmplă și în această criză, presupunând un grad mai scăzut de raționalizare a conducerii și acțiunilor desfășurate, fiind astfel slăbit controlul, ca principala funcție a conducerii.

Desigur, în situațiile de criză epidemiologică, cum ne situăm în prezent, nu este recomandat un asemenea stil ce predispune spre relaxare, dar nici stilurile repulsive și dominante sau autoritare, întrucât stimulează nerespectarea regulilor impuse și, totodată, opoziția față de aceste măsuri și acțiuni de reprimare, manifestându-se prin comportamente de evitare și respingere a acestor măsuri, sau în situații limită, prin reacții de protest față de autoritățile care elaborează asemenea cerințe restrictive și de limitare a drepturilor și libertății indivizilor, cum clamează cunoscutul om de afaceri pe toate posturile de televiziune, într-un scop pervers-machiavelic.

Privind și analizând această problematică sensibilă a relaxării, dintr-o perspectivă mai globalistă, în mod deosebit a efectelor induse pe termen mediu și lung, trebuie semnalat că de la cel mai înalt nivel al acestei instituții care gestionează sănătatea în plan mondial, reprezentat prin Organizația Mondială a Sănătății (OMS), toate statele au fost avertizate că, ridicarea oricăror restricții impuse pentru stăvilirea transmiterii noului coronavirus trebuie să fie graduală, întrucât dacă interdicțiile vor fi relaxate sau “prea relaxate”, cum vor unii, și prea curând, va exista o recrudescență a infectărilor, ne informează Reuters. În același timp, cel care a făcut această sesizare, într-o conferință de presă, Takeshi Kasai, director regional pentru Pacificul de Vest în cadrul OMS, a recunoscut că măsurile de izolare s-au dovedit eficiente, iar oamenii trebuie să fie pregătiți pentru a adopta un stil de viață diferit, care să permită funcționarea societății, dar și ținerea sub control a răspândirii coronavirusului. Aceasta cerință se impune în viziunea înaltului demnitar, cel puțin până când va fi identificat un vaccin sau un tratament eficient împotriva acestei boli contagioase necunoscute încă suficient de bine.

Lasă un comentariu