Era anul 1961, când soții Nicholson au câștigat un pariu sportiv de 150.000 de lire sterline, echivalentul de astăzi a 4,5 milioane de dolari. Pe vremea aceea, Vivian avea 25 de ani, era deja mamă a patru copii, și lucra într-o fabrică de lemn dulce. Soțul ei era miner. Împreună câștigau 9 lire sterline, puțin mai mult de 250 de dolari, astăzi. Banii cu care au pariat erau bani împrumutați, iar când Vivian s-a dus la Londra să ridice premiul purta dresuri împrumutate și pe talpa pantofilor purta carton.
“Crescută în penurie, introdusă în câmpul muncii la 12 ani, devenită mireasă înainte de a ieși din adolescență, doamna Nicholson va fi întotdeauna identificată cu imperativul care i-a ieșit de pe buze pe 27 septembrie 1961, ziua când a ajuns la Londra. Atunci când un reporter a întrebat-o ce are de gând să facă cu banii, a strigat într-un chiot: Să-i cheltui, să-i cheltui, să-i cheltui!”, scrie NY Times.
Vivian s-a născut într-o familie în care tatăl era miner și era alcoolic. La 12 ani, a băgat-o în mină să culeagă de pe jos bucățile care rămâneau în urma mineritului și să le vândă. La 16 ani s-a căsătorit cu primul soț, cu care a avut un fiu. A divorțat de acesta pentru a se căsători cu Keith Nicholson, cu care a avut doi băieți și o fiică.
După câștig, soții Nicholson s-au mutat într-o comunitate bogată, au cumpărat blănuri, bijuterii, ceasuri de aur și parfumuri scumpe, un ponei, bilete pentru tot felul de călătorii în străinătate și au plătit educația copiilor în internate. Deși Vivian nu știa să conducă, și-a cumpărat o flotă de mașini și haine să se potrivească fiecăruia. Chiar și părul îl vopsea în culoarea mașinii preferate.
În 1965, Keith a murit la 27 de ani într-un accident de mașină, la volanul uneia dintre mașinile nou achiziționate. Nu a lăsat niciun testament și Vivian s-a luptat 4 ani de zile în tribunale să primească ceva din averea acumulată. În final, a primit 34.000 de lire sterline pe care i-a terminat repede în proiecte de caritate pentru așa-ziși prieteni.
“Ai crede că banii sunt un panaceu. Ai crede că măcar te eliberezi din sărăcie. Dar nu îți aduc cu adevărat fericirea, banii nu au putut opri moartea tatălui meu, nu i-au putut opri pe colectorii de taxe, nu i-au putut opri pe falșii prieteni care încercau să profite de mama”, povestește Howard Nicholson despre mama sa.
Se pare că Vivian avea de fapt foarte puțini prieteni adevărați, a avut probleme cu alcoolismul toată viața și a încercat să se sinucidă de mai multe ori. Din cauza singurătății și a plictiselii s-a mai căsătorit de încă trei ori: cu Brian Wright, care a murit într-un accident de mașină, cu Graham Ellison, de care a divorțat după câteva săptămâni și cu Gary Shaw, un bărbat violent care a murit în urma unei supradoze.
În continuare, s-a angajat ca stripteuză, dar a fost repede dată afară din cauza comportamentului, iar în 1970 s-a întors în localitatea de unde plecase după câștig, falită. Următorii 10 ani i-a petrecut ca vânzătoare într-un magazin de parfumuri. Ultimii ani din viață i-a petrecut într-o casă de bătrâni, unde a dezvoltat demență.
În final, nu a regretat faptul că a cheltuit banii până la faliment, ci că a pierdut ceva mult mai puțin tangibil, de care se bucurase înainte. “Faptul că am câștigat nu a fost noroc. Înainte de asta, eu și Keith aveam 5 țigări care ne ajungeau o săptămână. Doar simplul fapt că le împărțeam, că ne țineam de mâini și ne iubeam unul pe altul... atunci a fost momentul în care am avut tot”, a declarat Vivian în 1999.
Sursa: Semnele Timpului
