VÂNZĂTORI DE ILUZII, CONSUMATORI DE RESURSE...

Constat cu amărăciune că sub această spaimă creată populației, îngrijorată pe bună dreptate, se fac niște greșeli uriașe! Din păcate, blestemul renumitei fraze rostite, în timpul Revoluției din `89, de Caramitru către Dinescu - “Fă-te că lucrezi!” persistă și azi în România.

De teama de a nu fi admonestați sau de teama de a nu-și pierde posturile politice, mulți iau decizii greșite fără să țină seama de sfatul specialiștilor.

Văd o serie de opinii și proiecte ale unor persoane, cu o evoluție profesională precară, făcând tot felul de “manevre”, preocupate doar de imagine sau de interese personale. Desigur, justificate că sunt făcute spre “binele” populației. Sunt cei pe care îi auziți, care, fără niciun fel de expertiză, construiesc spitale, amenajează clinici, dotând cu diverse aparaturi și instituind tratamente. Mă intrigă faptul că specialiștii, cei care ar trebui să ofere coordonatele clare pentru astfel de proiecte (virusologi, oameni de știință, cercetători) stau deoparte și permit perpetuarea unor astfel de practici care ne vor aduce atâtea probleme în viitor.

Constatați cu toții că, dacă a fost un episod trist de incendiu, apar idei de a se face secții de arși, parcă România se pregătește pentru războaie cu napalm sau de alte explozii nucleare. În acest mod se fac pavilioane, de parcă am fi blestemați de acum încolo, să avem parte numai de gripe și epidemii, după modelul tipic arhicunoscut în România, când se făceau școli și grădinițe în zone depopulate.

Mă îngrijorează, de asemenea, că se promovează tot felul de tratamente, peste noapte, de către persoane neavizate, care nu au legătura cu medicina. Pe oamenii din administrație și pe politicieni în primul rând, ar trebui să-i preocupe modul de prevenție, de educație și de comportament al populației, iar sfaturile pe care le dau să fie doar la îndemnul specialiștilor.

La fel s-a întâmplat și prin anul 2007, când, din “dragoste nețărmurită” pentru români, a fost lansat programul de evaluare a stării de sănătate a populației. Acest program a costat România 350 de milioane de lei, însă nimeni nu a văzut niciun rezultat. În schimb, personajul care a coordonat acest program a fost gratulat cu o înaltă funcție în Banca Națională a României.

Specialiștii în domeniu ar trebui să aibă ultimul cuvânt, în urma unor analize atente în ceea ce privește dotarea, tratarea, cât și profilaxia și educația necesară, și nu cei care au picat sub blestemul “Fă-te că lucrezi!”, care, din păcate, nu este doar păgubos, ci și periculos, deoarece consumă resurse și vând iluzii.

 

Lasă un comentariu