Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, hotărârea prin care propune Guvernului măsurile de relaxare care se aplică începând din 15 iunie, printre acestea fiind și mărirea la șase persoane a grupurilor pentru activități recreative și sportive în aer liber, la 20 de persoane în cazul evenimentelor private organizate în spații închise și la 50 de persoane maximum pentru cele în aer liber.
Printre măsurile de relaxare prevăzute de Hotărârea CNSU se mai numără și reluarea activității de către centrele comerciale, cu excepția restaurantelor, cafenelelor, locurilor de joacă, sălilor de jocuri și cinematografelor situate în interiorul acestora, precum și reluarea activității de către operatorii de tratament balnear, piscinelor exterioare, sălilor de sport/fitness, operatorii de jocuri de noroc.
“În cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență am decis să propunem pentru hotărârea de guvern reluarea unor activități și o serie de alte măsuri de relaxare. În primul rând, am să mă refer la o măsură extrem de importantă, care privește izolarea la domiciliu pentru persoanele care vin din alte țări. Institutul Național de Sănătate Publică va aplica o metodologie de evaluare a nivelului de răspândire a infecțiilor de răspândire cu coronavirus în celelalte țări. În baza acestei metodologii se va acorda un indicator, un coeficient, privitor la nivelul de răspândire pe baza analizei numărului de infectări medii din ultimele 14 zile. Toate țările care vor avea un coeficient sub coeficientul de 5 vor intra în măsura de exceptare de la obligația de izolare la domiciliu pentru 14 zile pentru cetățenii care vin din aceste țări”, a explicat Ludovic Orban în cadrul ședinței de guvern.
Premierul a dat câteva exemple de state cu un nivel redus de răspândire a noului coronavirus.
“Este vorba de țări cu un nivel redus de răspândire - Austria, Bulgaria, Grecia și alte țări de la nivel european unde este evident că și în baza, ca să spun, evaluării care este aplicată și în alte țări, evaluarea pe care o face INSP, o face pe baza unei metodologii care este recomandată de la nivel european. Este într-un fel normal să renunțăm la această măsură de izolare care creează probleme pentru foarte multe categorii de cetățeni. (...) De asemenea, traficul aerian cu toate aceste țări care sunt sub coeficientul de cinci, pentru care nu va mai fi necesară izolarea la domiciliu, va putea fi reluat - sigur, în baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, pe baza evaluării care este făcută de INSP”, a spus Orban.
GUVERNUL VA APROBA PRELUNGIREA STĂRII DE ALERTĂ
Guvernul va aproba, săptămâna viitoare, în următoarea ședință a Executivului, prelungirea stării de alertă după data de 16 iunie, a anunțat, joi, prim-ministrul Ludovic Orban.
“Am văzut că în media a apărut informația că astăzi vom lua decizia privind prelungirea stării de alertă. Nu vom lua astăzi decizia de prelungire a stării de alertă, decizia o vom lua la finalul perioadei pentru care am declarat stare de alertă prin hotărâre de guvern, cu aprobarea Parlamentului. Deci, vom avea ședința de guvern în care vom adopta hotărârea de guvern pentru prelungirea stării de alertă săptămâna viitoare, în prima ședință pe care o vom organiza. Se știe că starea de alertă este instituită până-n data de 16 iunie inclusiv, obligația noastră este să adoptăm hotărârea de guvern de prelungire a stării de alertă până la expirarea perioadei. Adică, hotărârea de guvern va fi publicată în Monitorul Oficial în cursul zilei de 16 iunie”, a explicat Ludovic Orban în cadrul ședinței de guvern.
ÎNCETEAZĂ SPRIJINUL FINANCIAR PENTRU PĂRINȚII CE STAU CU COPIII
Sprijinul financiar pentru părinții care stau acasă cu copiii încetează la finalul anului școlar, iar unele grădinițe și after-school-uri vor fi deschise “în condiții extrem de stricte”, a anunțat joi seara, la începutul ședinței de Guvern, prim-ministrul Ludovic Orban.
“Odată cu încheierea școlii, va înceta măsura de sprijin care a fost instituită pe perioada suspendării școlilor, care a permis unui părinte să poată să stea acasă cu copilul său, beneficiind de plata a 75% din salariu”, a afirmat premierul.
El a spus că “foarte multe familii active vor fi în situația în care le va fi extrem de dificil să găsească o soluție pentru ca în perioada în care se duc la muncă să existe persoane care să aibă grijă de copii”. În context, premierul a recomandat “soluții în cadru familial” și a precizat că vor fi deschise grădinițe și after-school-uri, potrivit regulilor Ministerului Sănătății și Ministerului Educației.
“DESPĂGUBIRILE PENTRU AGRICULTORI ADOPTATE DE PARLAMENT NU POT FI APLICATE”
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat, recent, că legea adoptată de Parlament privind acordarea unor despăgubiri ca urmare a secetei este “populistă” și nu va putea fi pusă în aplicare, iar premierul Ludovic Orban a cerut atacarea ei la Curtea Constituțională.
“Vedeți că Parlamentul iar a mai făcut o nefăcută. A trecut o lege. Aici trebuie să stăm tare în șa, pentru că în fiecare săptămână Parlamentul ne mai toarnă câteva reglementări în care ne mai generează cheltuieli pentru care nu există resurse. Parcă vor să ducă România în stare de a nu putea să facă față plăților. Ăsta-i un asemenea gest de iresponsabilitate. Încercați să fiți mai activi în comunicarea publică, să prevenim toate năzdrăvăniile astea, să oprim populismele astea care ne generează o situație în care foarte greu vom putea face față obligațiilor generate de reglementările adoptate în Parlament”, a susținut Orban, în debutul ședinței de Guvern.
Oros a replicat că legea nu va putea fi aplicată, deoarece reprezintă o schemă de ajutor de stat și nu are acceptul Comisiei Europene.
“Dimpotrivă, ceea ce au făcut prin acea lege populistă privind despăgubirile pentru secetă, necomunicând Comisiei, neavând acceptul Comisiei, pentru că este o schemă de ajutor de stat până la urmă, ei nu au făcut decât să arunce pe piață o lege care nu se va putea aplica niciodată și, mai mult, o să îi împiedice pe fermieri să acceseze”, a explicat el.
Premierul le-a cerut miniștrilor să fie prezenți la dezbaterile din Parlament pentru a preveni astfel de situații.
“Luați legătura cu grupul să o atacăm la Curtea Constituțională, astfel încât să nu fim în situația să nu putem pune în practică o reglementare. Ar trebui la dezbaterea în plen a unor legi de genul acesta să fie prezenți miniștrii care să vină cu toate argumentele, pentru a-i convinge pe parlamentari că nu trebuie să voteze ca în an electoral, ci în funcție de niște argumente foarte solide. Nu putem să lăsăm sarabanda asta de proiecte de legi care ies pe bandă rulantă din Parlament și care ne creează o asemenea dificultate”, a transmis Orban.
Camera Deputaților a adoptat, pe 27 mai, proiectul de lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile.
S-au înregistrat 212 voturi “pentru”, unul “împotrivă” și 99 abțineri.
Proiectul de lege, inițiat de mai mulți parlamentari de la PSD, are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat în vederea acordării de despăgubiri producătorilor agricoli ale căror culturi sunt afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, pentru continuarea activității acestora.
Aceste fenomene sunt: secetă gravă care afectează terenurile agricole, inundații și temperaturi excesiv de scăzute sub limita biologică de rezistență a plantelor.
Potrivit textului adoptat, această schemă va respecta prevederile din cadrul secțiunii 1.2.1.2, Cap. 1, partea a II-a din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 (2014/C 204/01).
Despăgubirile se vor acorda producătorilor agricoli ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile numai pentru daune ce depășesc 30% din producție, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate pentru cultura respectivă până la data producerii fenomenului.
Schema va fi notificată anual Comisiei Europene. În situația în care, anterior emiterii deciziei de aprobare, Comisia Europeană solicită modificări privind schema, prevederile prezentei legi pot fi modificate în mod corespunzător. În cazul în care Comisia Europeană nu emite o decizie de aprobare a schemei, ajutorul financiar plătit beneficiarilor va rămâne definitiv suportat de la bugetul de stat.
