Un raport al Băncii Naționale a României (BNR), citat de hotnews.ro, dezvăluie... partea bună a pandemiei de Covid-19, și anume efectele benefice pe termen lung pentru tineri în privința bunăstării.
Experții BNR afirmă că este foarte posibil ca generațiile tinere să își schimbe comportamentul de consum în urma pandemiei și a măsurilor care au fost luate de autorități, un rol în acest sens avându-l dezvoltarea de soluții digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradițional.
Interacțiunea umană redusă a crescut utilizarea serviciilor digitale
În raportul BNR se arată cum crizele economice generate de epidemii au reprezentat până în prezent momente de răscruce pentru noi dezvoltări tehnologice, sociale și economice.
În cazul epidemiei SARS, utilizarea plăților digitale a înregistrat o creștere substanțială în China, marcând punctul de plecare pentru o economie digitalizată. Premisele unei astfel de creșteri au fost asigurate de o îmbunătățire a infrastructurii de internet și a accesului la serviciile bancare.
În cazul pandemiei curente, măsurile severe impuse de gradul ridicat de răspândire au redus interacțiunea umană la minimum, iar utilizarea serviciilor digitale, inclusiv în domeniul financiar, a crescut semnificativ.
Supraviețuirea multor firme a depins de capacitatea acestora de digitalizare a serviciilor oferite, comerțul online a crescut foarte mult, iar acesta a grăbit și dezvoltarea de soluții digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradițional.
Aceste modificări sunt foarte probabil să schimbe permanent comportamentul de consum, în special în rândul generațiilor tinere, cu efecte benefice pe termen lung asupra bunăstării.
Riscuri asupra stabilității financiare
Raportul BNR semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilității financiare din România, respectiv creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar.
Un al treilea element de impact asupra stabilității financiare este riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar.
Alte riscuri de intensitate moderată privesc nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și accesul la finanțare a economiei reale.
Conform raportului, proiectele viitoare de investiții publice ale României trebuie orientate tot mai mult către diminuarea vulnerabilităților structurale care pot afecta tot mai mult atragerea de investiții private (de exemplu, infrastructura de transport, gradul de digitalizare, adaptarea la noile condiții climatice, infrastructura sanitară etc.).
În plus, aducerea pe agenda publică națională a preocupărilor actuale ale Uniunii Europene are potențialul de a conduce la atragerea unor resurse financiare importante.
Disciplină financiară laxă
În cazul României, revenirea economiei după criza medicală va depinde și de modul în care vor fi soluționate vulnerabilitățile structurale existente, una dintre acestea constând în disciplina financiară laxă a companiilor din România.
Aceasta se caracterizează, pe de o parte, printr-o valoare relativ ridicată a restanțelor la plată în economie și, pe altă parte, printr-o pondere semnificativă a companiilor cu un nivel al capitalului sub valoarea minimă prevăzută de cadrul legal (Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale), necesarul acestora de recapitalizare fiind într-un cuantum semnificativ, de aproape 34 miliarde euro.
Altă provocare structurală se referă la necesitatea evitării capcanei venitului mediu, prin căutarea de soluții privind majorarea valorii adăugate produse în economie, inclusiv prin stimularea inovației.
Problema demografică și inegalitățile din societate necesită, la rândul lor, soluții pentru ca potențialul de creștere economică să fie fructificat. În acest sens, se amintește și necesitatea ca rolul băncilor în finanțarea economiei să crească, dar în mod prudent, intermedierea financiară din România fiind pe ultimul loc în UE... (L.P.)
