În 25-26 septembrie a.c., la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului, jud. Harghita, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), Institutului de Cercetări Socio-Umane (ICSU) “Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș, Centrului European în Probleme Etnice (CEPE) din subordinea Academiei Române, Centrului Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC) din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și a Asociației Ștefadina din București, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), se vor desfășura lucrările celei de a XXVI-a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație. Manifestarea va avea loc cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, cu respectarea măsurilor impuse de starea de alertă.
În deschiderea sesiunii, va fi prezentată Biblioteca virtuală “Eurocarpatica” a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, realizată de SC Stefadina SRL București, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului, vernisarea expoziției foto-documentare Românii din fostele scaune secuiești și Marea Unire, expoziție organizată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, și vizionarea filmului documentar “Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație”, din arhiva video a Centrului Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”.
Lucrările sesiunii se vor desfășura în plen și pe secțiuni: Istorie, Sociologie, Etnografie și cultură românească, Colecții și colecționari, Mediul asociativ - exemple de bună practică. La ediția din acest an a sesiunii participă peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, studenți, din peste 35 de localități, din întreaga țară (București, Târgu-Mureș, Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Bacău, Timișoara, Ploiești, Aiud, Reghin, Toplița, Tg. Secuiesc, Covasna, Gheorghieni, Întorsura Buzăului, Tulgheș, Vama Buzăului, Cerașul, Măieruș, Bixad, Sărămaș, Vâlcele ș.a.). Aproape jumătate dintre participanții la lucrările sesiunii sunt doctori și doctoranzi în științe socio-umane. Un număr de 40 de conferențiari au participat la aproape toate cele 25 de ediții, sau la cea mai mare parte a acestora, constituind astfel o comunitate științifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniți în jurul unui obiectiv generos: cunoașterea istoriei, culturii și spiritualității românilor din sud-estul Transilvaniei. Un număr de 20 de conferențiari participă pentru prima dată la sesiunea noastră, la ediția din acest an, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializați în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei și culturii românești.
De remarcat participarea distinșilor istorici, etnografi, sociologi și arhiviști din cadrul următoarelor instituții de știință și cultură: Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș, Institutul de Etnografie și Folclor “Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din București, Institutul de Istorie “George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Universitatea “Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia Mare, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “G.E. Palade” din Târgu Mureș, Academia Oamenilor de Știință București, Arhivele Naționale Sibiu, Secretariatul de Stat pentru Culte București, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Asociația Ștefadina din București, Muzeul Militar Național, “Regele Ferdinand I” Filiala Iași, Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău, Biblioteca Municipală “Petru Maior” Reghin, Centrul Cultural Toplița, Despărțămintele ASTRA Cluj, Mureș, Covasna, Harghita și Buzăul Ardelean, precum și din alte muzee, arhive, asociații culturale și participarea unor cunoscuți seniori ai cercetării în domeniul științelor socio-umane.
Din tematica bogată și diversă a comunicărilor ce vor fi prezentate, în plen și în secțiunile de istorie, respectiv studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1920, respectiv cele care au avut loc, recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin Tratatul de pace de la Trianon, noi contribuții documentare referitoare la împlinirea a 80 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, aspecte ale conviețuirii interetnice româno-maghiare în ultimul secol, aspecte din viața și activitatea unor personalități românești, de ieri și de astăzi, precum: Mihai Viteazul, Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna, Octavian C. Tăslăuanu, generalii Dănilă Papp și Ernest Broșteanu, Onisifor Ghibu, Protopopul Aurel Munteanu al Huedinului, prof. Ioan Bozoceanu din Vâlcele, Maria Berenyi din Ungaria, istoricii Ioan Ranca și Ioan Scurtu ș. a, dar și probleme precum: aspecte din activitatea caritabilă a clerului ortodox, învățământul confesional românesc, starea de spirit a locuitorilor români și maghiari din Arcul Intracarpatic în anii premergători Tratatului de la Trianon, aspecte ale vieții administrative din perioada interbelică în județul Odorhei, cedările teritoriale din anul 1940, calvarul românilor expulzați și refugiați din teritoriul Ardealului cedat Ungariei, în urma Dictatului de la Viena, Trianon post Trianon (România și Ungaria la Conferința de Pace de la Paris, 1946-1947) ș.a.
În cadrul secțiunii Sociologie se remarcă prezența cercetătorilor de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din București, cu teme de larg interes, precum: sociologia gustiană a Marii Uniri, abordări etno-politice în anul Centenarului Tratatului de la Trianon - analiză comparativă România-Ungaria, dosar românesc: Ucraina, Grecia, Spania. Tot în cadrul secțiunii Sociologie se remarcă prezența cercetătorilor din Cluj-Napoca, București, Târgu-Mureș, Covasna și Sf. Gheorghe, cu teme care abordează probleme de actualitate referitoare la: dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan; manipularea maselor prin presă; provocări ecologice, economice, sociale și politice în inima Țării; discriminarea pe criterii etnice a românilor din județele Covasna și Harghita; minoritățile naționale din România de azi - drepturi și oportunități; proiecte ale unor instituții și asociații culturale pentru afirmarea culturii românești în Arcul Intracarpatic ș.a.
În secțiunea Etnografie și Cultură Românească vor fi prezentate comunicări referitoare la istoria și cultura tradițională a românilor din Arcul Intracarpatic (Covasna, Tulgheș, Gheorgheni), noi apariții la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, principalele lucrări monografice ale localităților, instituțiilor și personalităților românești din județele Covasna și Harghita, dar și teme precum: sfinții - modele sociale pentru elită și popor; câteva gânduri la vreme de pandemie; păpușarele de caș de la Covasna - valențe etnografice și afective și oportunități antreprenoriale create de produsul montan asupra valorificării potențialului gastronomic din sud-estul Transilvaniei ș.a.
În secțiunea Colecții și colecționari vor fi prezentate colecții de port tradițional și artă populară, medalii, monezi și bancnote, vederi și fotografii vechi, valori de patrimoniu (artefacte, carte veche românească, fosile și minerale), valori filatelice și numismatice, fotografii digitale, proiecte de salvare în format tipărit și electronic a memoriei colective - tehnici de abordare, de lucru și de difuzare.
Secțiunea Mediul asociativ - exemple de bună practică va oferi cadrul necesar cunoașterii exemplelor de bună practică ale celor mai active asociații culturale, în principal din județele Covasna, Harghita și Mureș, dar nu numai, și dezbaterii ale unor teme precum: promovarea culturii românești, cunoașterea istoriei învățământului românesc din zonă, inițierea și implementarea unor proiecte culturale și umanitare, înălțarea de monumente de for public dedicate unor evenimente importante din istoria locală și națională, implicarea tinerei generații în viața culturală, aspecte ale voluntariatului tinerilor, respectarea legislației în județele Covasna și Harghita, dar și probleme actuale privind comunitățile romano-catolice din Moldova, sau aspecte ale activității de voluntariat din cadrul Asociației Românilor din Italia ș.a.
Păstrând formatul tradițional al sesiunii, în program vor fi prezentate noi apariții editoriale, printre care volumele: Ana GRAMA, Imanențe în consolidarea conștiinței de sine a neamului, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020; Dr. Mihai SUCIU, La porțile puterii, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020; Prof. univ. dr. Petre ȚURLEA, Al Doilea Trianon, Editura Semne, București, 2020; Prof. univ. dr. Ion GIURCĂ, Generalul Ernest Broșteanu - eliberator al Basarabiei; Pr. dr. Laurențiu Gabriel PANCIU, Bisericile Românești din Județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune (azi Covasna și Harghita) în perioada 1918-1945, Editura Grai Românesc Miercurea Ciuc, Mihaela AIONESEI, La pas prin Patria Mamă, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020 și vor fi semnalate volumele semnate de dr. Zeno Milea, prof. Mihai Trifoi, pr. Ioan Tămaș Delavâlcele ș.a.
Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica nr. 7/2020, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Asociația Ștefadina din București.
