Strategiile vaccinale urmăresc creșterea acoperirii, în speță, la persoanele de peste 65 de ani, până la atingerea unor niveluri de aproximativ 75%, și chiar de 100%, în următorii ani. Totuși, a apărut necesitatea prioritizării și la această categorie de vârstă. Vârstnicii sunt “ținta preferată” a tuturor strategiilor de prevenire și control ale gripei.
Fără a fi nevoie de studii speciale în domeniu, atunci când este vorba de această categorie de vârstă, atât medicii, cât și populația, dar și mass-media sunt unanimi în a considera că vaccinarea antigripală este o măsură benefică. În ultimul timp, însă, au apărut două aspecte ale intervenției medicale: utilitatea și etica. Dacă ne referim la aspectul utilității, putem să nuanțăm: utilitatea pentru individ sau pentru comunitate. În cea de-a doua situație, evaluarea trebuie să țină cont de drepturile fundamentale ale omului. Necesitatea de a aplica cele două criterii în imunizările împotriva unor boli cu impact în sănătatea publică intervine, mai ales, în condițiile unor resurse limitate sau în situații de criză, cum ar fi epidemiile și pandemiile. În cazul persoanelor trecute de 65 de ani, instituționalizate, reducerea mortalității ar putea ajunge chiar la 90%. Reducerile aparent mai mari ale mortalității se datorează așa-numiților “pacienți buni”/utilizatori sănătoși, care sunt informați asupra sănătății lor, fac, în mod regulat, exerciții fizice, consumă alcool în cantități moderate, nu fumează, mănâncă sănătos, fac, la timp, controale medicale, iau medicamentele prescrise și se vaccinează antigripal în fiecare an. Să nu uităm că vârstnicii care suferă de multiple insuficiențe organice (cardio-pulmonară, renală etc.) reprezintă o prioritate. În România, acoperirea vaccinală a persoanelor trecute de 65 de ani a atins, în sezonul 2007-2008, nivelul de 50%, dar ea a scăzut treptat în următorii ani, ajungând, în sezonul 2013/2014, la doar 9% , și asta, în contextul în care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat o acoperire de 75% la persoanele în vârstă, în țările membre. Începând cu anul 2013, când Institutul Cantacuzino nu a mai oferit vaccin antigripal. (Cauzele mă depășesc pe mine să le expun, deși sunt bine știute.) Astfel, numărul dozelor administrate populației României a scăzut în mod drastic , până la niveluri critice, fapt ce a făcut ca toate categoriile de populație aflate la risc de complicații și decese din cauza gripei să fie crescute.
Pentru a crește eficacitatea vaccinului antigripal în rândul persoanelor în vârstă, OMS a luat în considerare, printre alte măsuri, să se facă imunizarea, la această categorie de vârstă, prin administrarea a două doze de vaccin, la interval de 30 de zile.
