NOIEMBRIE - SUPERSTIȚII, OBICEIURI ȘI MAGIE

Distribuie pe:

Noiembrie este numit în popor Brumar, deoarece este vremea brumei și promoroacei, sau Vinar, adică luna vinurilor, pentru că este vremea fermentării și limpezirii vinului în butoaie. Luna începe cu ziua întâia, a doctorilor fără de arginți Cosma și Damian, când sfinții sunt invocați în descântece de lingoare (febră tifoidă) și de răul copiilor (epilepsie), deoarece sfinții tămăduiesc toate bolile.

Superstiții și obiceiuri de Sfinții Mihail și Gavriil - La 8 noiembrie este Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, sărbătorită timp de trei zile, numite Capul Arhanghelului, Mijlocul și Coada. Se obișnuiește să se facă ofrande alimentare, precum și aprinderea de lumânări pentru vii și morți. Se spune că cine va lucra în una din aceste trei zile se va canoni mult până să-i iasă sufletul la moarte. Colacii și alimentele împărțite sunt numite Moșii de Arhangheli. Zilele de 9 și 10 noiembrie sunt numite Filipii de Toamnă și se țin și pentru a fi feriți de lupi.

Superstiții și magie de Sfântul Mina - La 11 noiembrie este Sfântul Mina și Ziua Tâlharilor, serbată atât de tâlhari, cât și de cei păgubiți de aceștia. Acum se desfășoară mai multe practici cu caracter magic, legate, în principal, de magia întoarcerilor, a faptelor hoților, a lucrurilor furate, dar și de magia dragostei pentru întoarcerea inimilor ursiților. În această zi, femeile duc la biserică lumânări, pe care le lipesc de sfeșnice cu capătul care de obicei se aprinde în jos, ca să se întoarcă răul spre casa voitorilor de rău, întocmai cum au întors lumânarea; fetele mari duc și ele astfel de lumânări, pe care le întorc și astfel le aprind, ca să se întoarcă spre ele inimile celor doriți.

Superstiții și obiceiuri de Lăsatu' Secului - Lăsatu' Secului pentru Postul Nașterii Domnului are loc pe 13 noiembrie. Acum se “strigă” tinerii rămași necăsătoriți și se fac două focuri la câte un cap de sat, apoi flăcăii coboară cu șomoioage de foc spre casă, unde fetele și femeile încep șezătorile, torcând pentru pânza cămeșilor. Superstiția spune că trebuie să se mănânce toată ciorba, căci altfel te prinde ploaia, pe tine, gospodăria și fânul strâns în polog. Există superstiția că dacă se lipește gura sobei în această zi, va fi legată și gura lupului. Gospodinele n-au voie să coase, mai ales cu ață roșie, să împungă în piele sau să ia acul sau orice lucru ascuțit în mână, să nu macine, să nu dea nimic cu împrumut, mai ales sărături și foc, altfel vine lupul și-i mănâncă vitele și, dacă n-are ce mânca, îl mănâncă pe om. Pentru a fi feriți de pagubă, sătenii țineau atârnată de lemnul coșului o secure timp de trei zile. Dacă de Lăsatu' Secului este vreme “moale”, atunci, primăvara, vom avea ploi multe.

Superstiții și obiceiuri de Ovidenii - Ajunul acestei sărbători (20 noiembrie), cea a Intrării în Biserică a Maicii Domnului, se petrece noaptea cu lumină și cu focuri aprinse. Tot acum, fetele pot să-și vadă ursitul. În seara de Ovidenii se norocește anul ce urmează: dacă sunt stele și este senin, anul va fi rău; dacă va fi lapoviță, ninsoare, ger sau promoroacă, anul va fi bun. Se spune că așa cum va fi vremea de Ovidenii, așa va fi toată iarna.

Superstiții și obiceiuri de Sfântul Andrei - Luna se încheie cu ziua de 30 noiembrie - ziua Sfântului Andrei. Ajunul acestei zile este momentul în care se dezlănțuie forțele malefice, dușmanii tradiționali ai țăranului; intensitatea magică a nopții este subliniată și de pogorârea pe pământ a sfinților-patroni ai lupilor. (sursa - superstitii.ro)

 

Lasă un comentariu