Nu de alta, dar se zice cum că s-ar face cercetări dacă nu cumva americanii americani, din țara lor numită SUA, seamănă sau nu cu noi, românii! Bineînțeles, nefiind vorba de banala asemănare la chip și nici la felul cum ne îmbrăcăm și ce anume mâncăm! Ci în privința comportamentului din timpul și după scrutinele electorale, inclusiv cele prezidențiale. Pentru că și la ei, ca și la noi, sunt cheltuieli multe; certuri și inventive numeroase; minciuni și agresivități verbale nepedepsite; aprobări și contestări nesfârșite; proteste și dușmănii politice și sociale aparent ireconciliabile. Și mă mir de ce acest comportament asemănător, între ei și noi, pentru că domniile lor se conduc după aceeași Constituție Federală, încă din 4 martie 1787. Deci cu 78 de ani mai devreme decât încheierea Războiului Civil (de secesiune), Nord contra Sud (1861-1865), de atunci și până acum, neschimbând și nemodificând mai nimic din legea lor fundamentală. Din acest punct de vedere, s-ar crede că au fost și sunt conservatori convinși. Nu însă și în privința “dichisitului” și “năstrușnicului” ceremonial al ștafetei preluării și predării președinției Statelor Unite. Inițial, mandatele președinților americani începeau și se încheiau după patru ani de la alegeri. Și de fiecare dată în ziua de 4 martie, la ora 11 și 59 de secunde. Evenimentul predării și preluării funcției petrecându-se în secunda următoare. Adică: fix la orele amiezii. Atunci când acele ceasornicelor arătau, în capital americană, Washington DC, ora 12. Numai că, din anul 1937 și până în prezent, ceremonialul are loc, tot din patru în patru ani, și tot la aceeași oră, minut și secundă, însă la o dată calendaristică diferită. Respectiv: 20 ianuarie a anului imediat următor scrutinului popular. Tot așa cum urmează să se petreacă lucrurile, peste numai câteva zile și tot atâtea nopți (marți, 3 noiembrie), atunci când se va ști dacă mai rămâne actualul președinte, republicanul Donald Trump (n.14 iunie 1946), sau urmează să vină la Casa Albă contracandidatul său, democratul Joe Biden (n.20 noiembrie 1942). Nimeni altul decât fostul vicepreședinte a lui Barak Obama. Dacă va fi așa, atunci Biden ar urma să fie nu numai cel mai vârstnic președinte învestit din istoria Americii, dar și primul care ar avea ca vicepreședinte o femeie afro-americană, senatoarea Kamala Harris. Și într-un caz și întru-altul, ceremonia de învestitură sau de reînvesitură în funcție, se va desfășura cu precizia acelor ceasornicelor elvețiene “Rolex”, în data de 20 ianuarie 2021, ora 11 și 59 de secunde. Ora locală a capitalei americane, Washington DC.
Fragmente din lungul istoric prezidențial american SUA
- Primul președinte, George Washington (n.22 feb.1723-d.14, dec.1799), nu făcea parte din niciun partid sau grupare politică și religioasă. La începutul celui dintâi mandat al său avea vârsta de 57 de ani, iar urmașul lui, John Adams (n.30 octombrie 1735-d.4 iulie 1828), 62 de ani;
- Grover Cleveland (1837-1909) era singurul președinte care va parcurge două mandate de 4 ani, neconsecutive;
- Franklin Delano Roosevelt (1882-1945) este singurul președinte care își va servi țara în trei mandate complete și consecutive, decedând în cursul celui de-al patrulea mandat;
- Gerald Ford (1913-1996) este sigurul vicepreședinte care a preluat înalta funcție în stat după ce președintele în funcție, respectiv Richard Nixon (1913-1996), a fost nevoit să demisioneze;
- Patru președinți au fost uciși prin atentate, în timpul exercitării mandatelor: Abraham Lincoln (1809-1865, numit de americani “Abe cel Cinstit”); James Garfield (1831-1881); William McKinley, junior (1843-1901, cel care folosea, frecvent, expresia religioasă “Cât mai aproape de Dumnezeu”) și John Fitzgerald Kennedy (1917-1963);
- Președinți, victime ale unor tentative de asasinat nereușite: Theodor Roosevelt, Franklin D. Roosevelt, Harry Truman, Richard Nixon, Gerald Ford, Jimmy Carter, Roland Reagan și George Bush, senior;
- Președinți care au decedat din cauze naturale, în timpul exercitării mandatului: W.Harrison, Taylor, Harding și Franklin Roosevelt;
- Funcția de vicepreședinte a fost vacantă, din diverse motive, de 19 ori;
- SUA a avut, până în prezent, 44 de președinți cu 57 mandate prezidențiale, acoperind intervalul calendaristic: 1789-2020; ceea ce înseamnă, aritmetic: 57 x 4 = 228 de ani.
Cu excepția unuia singur, toți ceilalți președinți și vicepreședinți americani erau trecuți pe listele unuia din cele trei principale partide politice: republican, democrat și Whig.
NOTĂ: Dacă nu vor interveni, te miri ce neîntâmplări, atunci, în data de 20 ianuarie 2021, la ora 23 și 59 de secunde (ora de iarnă a României), americanii și țara lor îl vor avea ca președinte pe cel care va câștiga alegerile de marți, 3 noiembrie 2020. Va fi ce-a de-a 46-a festivitate de învestitură, de la Casa Albă, în cei 234 de ani ai Constituției SUA. Și ia aminte, dragă cititorule, că vor veni vremuri și mai grele, suprapuse peste COVID-19! Nu numai pentru România și locuitorii săi, dar și pentru mai toate țările și popoarele mici și sărace ale lumii! Exodul etniilor se va intensifica, iar unele ziduri din betoane și garduri din plase de sârmă se vor lungi și înălța, în vreme ce altele vor cădea. Va continua nu numai ultima reîmpărțire și redistribuire a bogățiilor lumii, dar și a națiunilor care vor deține puterea economică și militară. Iar limbile și religiile nu se vor amesteca precum în Babilionul Biblic! Pentru că, în ambele cazuri, vor fi, pentru toată lumea, maximum patru: engleza americană, slavona rusească, chineza lui Confucius și araba turcească, respectiv: catolicismul, ortodoxia, budismul și Islamul. În final, le vor unifica într-una singură “omuleții-extratereștrii”. Fi-vom noi și urmașii urmașilor noștri străchini și ulcele!
Sibiu, vineri, 30 oct. 2020 .
