“Bucovina - baștina mea de glie și de auroră, de piatră și de azur, de otavă și de stele - este teritoriul istoric al celui de-al doilea descălecat al neamului, tărâmul întemeierii noastre în spirit, prin sublimul voievod al logosului național, Mihai Eminescu. Aerul natural al înrudirii primordiale, al deoființimii cu el îl păstrează munții, obcinile, colnicele, izvoarele, zăvoaiele…
Zodia Luceafărului este, pentru noi, românii, configurația stelară de grație, însemnul creației autentice, adânc trăite și dumnezeiește inspirate. Mirul eminescian, izvorât din potirul genetic al neamului, curge ca o binecuvântare, într-o măsură mai mare sau mai mică, peste viața fiecărui slujitor al condeiului”. (Mircea LUTIC)
LEGĂMÂNT
Lui Mihai Eminescu
Știu: cândva, la miez de noapte,
Ori la răsărit de Soare,
Stinge-mi-s-or ochii mie
Tot deasupra cărții Sale.
Am s-ajung atunce, poate,
La mijlocul ei aproape.
Ci să nu închideți cartea
Ca pe recile-mi pleoape.
S-o lăsați așa, deschisă,
Ca băiatul meu ori fata
Să citească mai departe
Ce n-a reușit nici tata.
Iar de n-au s-auză dânșii
Al străvechii slove bucium,
Așezați-mi-o ca o pernă
Cu toți codrii ei în zbucium.
GRIGORE VIERU (“Libertatea Cuvântului”, Cernăuți)
