“Nu pot să-mi imaginez nici în 1990, nici pe vremea lui Ceaușescu și nici acum nu pot să-mi imaginez că UN OM CARE ARE PRETENȚII DE JURNALIST, MĂ REFER LA ... CRISTIAN TUDOR POPOESCU, ÎȘI PUNE DOUĂ POZE PE PRIMA PAGINĂ, STÂNGA ȘI DREAPTA, SUS ȘI CU DOUĂ ARTICOLE DE 10 RÂNDURI DEDESUBT. MI SE PARE CĂ ȚINE DE COPILĂRIA PRESEI, de naivitățile de pionerat ale presei, nu de performanțele și de aspirațiile ei spre viitor și de direcția pe care ar fi putut evolua" (Cornel Nistorescu, director al ziarului Cotidianul).
Ieșit din “spuma" tenebroasă a “băieților cu ochi albaștri", încă de pe vremea când lucra la “Geofizica" și se afla în grațiile șefului A. Vlad (fiul șefului Securității), C.T.P. nu a rămas dator acestuia și, în postceaușism, l-a angajat la ziarul “Adevărul" de unde, peste noapte, C.T.P. va deveni un fel de Goebbles al propagandei postdecembriste. De atunci, până acum, acest mercenar al Mass-Media, C.T.P., s-a pus cu fervoare în slujba structurii de putere globală și, pe orice temă și la orice oră, “băieții" l-au folosit, ca “vârf de lance", în a condamna verbal, cu o rară agresivitate, pe toți cei care s-au abătut, mai mult sau mai puțin, de la linia internațională trasată de câștigătorii “războiului rece"! Nu știu cât a înțeles C.T.P. din aportul Serviciilor la inventarea clasei politice, controlate din fașă, dar acesta și-a dat toată silința, nervos și amenințător, să “tulbure apele" în societatea noastră și să îi pună la “stâlpul infamiei" când pe oponenții fostului președinte liber-cugetător Iliescu, când pe cei ce acuzau F.S.N., când pe protestatarii anticomuniști din Piața Universității!
Niciodată, C.T.P. nu a mers însă la “rădăcina răului", făcută deliberat României și poporului nostru, ca să îl critice de exemplu pe marele antiromân Soroș! Niciodată, nu a dezavuat practicile antinaționale ale forțelor externe, vinovate în a susține niște conducători care au “călcat în picioare", prin ale lor Protocoale antidemocratice și anticonstituționale, până și aparențele că am avea un “stat de drept"! În schimb, “justițiarul" C.T.P. a găsit de cuviință, după ce s-a “mânjit" cu arginții primiți ca ziarist-șef (la “Adevărul" și “Gândul") de la afaceriștii controversați Vântu, Taher, Patriciu și Hrebenciuc, să își aducă din plin aportul la presa impostorilor politici care a atacat vocile critice ale societății, să se ralieze exponenților “sistemului de forță" al unor neo-liberali “după ureche" (Iohannis, Bogdan) și neo-lege (Kövesi, Lazăr), să îi “execute" pe colegii ziariști (Bogdan Rădulescu, Miruna Munteanu etc), să coboare limbajul public pe treapta cea mai de jos a vulgarității: lichea (M.Diaconu), proști (românii extracarpatici), mafioți (P.S.D.), scelerați (adversarii săi etc)! Cu o astfel de blamare fără noimă, venită tocmai de la cel care ajunsese să fie președintele Clubului Român de Presă (între 2003-2006), “atotcunoscătorul" C.T.P. a redus jurnalismul la viziunea unei simple afaceri (așa cum recunoștea în 2003, în Bursa), a creat premisele “spectacolului" compromiterii echidistanței Presei în România, a denigrat personalități și instituții fundamentale ale Statului Român, a falsat în citirea și interpretarea marilor evenimente naționale, a susținut mișcarea anarhico-extremistă # Rezist etc!
Ca urmare, stimați cititori, v-aș sugera, când îl urmăriți pe C.T.P. la “trompetele" Presei mainstream (B1TV, Digi 24, Europa FM etc), să nu “îi plângeți de milă", văzându-i îmbrăcămintea modestă! Fiindcă averea lui, provenită dintr-o presă percepută ca pe o afacere, este una de neimaginat! Cum de neimaginat este - la C.T.P. - și tupeul nemaipomenit cu care, punându-se în slujba celor care ne-au capturat Țara în ´89, s-a dezis de naționaliștii României și, contribuind substanțial la dizolvarea regulilor sociale, a acaparat spațiul public prin glorificarea unei globalizări fără State Naționale și fără identitate de Neam!
