“În ce privește Ortodoxia, aveți un mare Patriarh (Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, locțiitor al scaunului Cezareii - Capadociei - n.a.). Este un om cu o inimă de aur” (Papa Francisc I, 2 iunie 2019).
Politicos, dar și disponibil dialogului ecumenic, Părintele Patriarh Daniel l-a întâmpinat pe papa Francisc I într-o ținută demnă, nicidecum inferioară, permițându-i ca, în Catedrala Națională, să rostească distinct, în latinește, Rugăciunea Domnească (“Tatăl nostru”), în semn de recunoștință față de unele gesturi făcute anterior de reprezentanții Vaticanului! Părintele nostru Patriarh, nelăsân-
du-se deloc intimidat de incapacitatea Presei de a avea dimensiunea de ansamblu în ce privește batjocorirea și “călcarea în picioare” a românilor din Transilvania (cine nu a devenit greco-catolic a cunoscut prigoana papilor Romei!), l-a pus pe papa Francisc I în situația de a sta, făcând o sugestie discretă în a-i responsabiliza pe catolici în teroarea religioasă la care i-au supus pe românii transilvăneni, chiar în fața Icoanei giganitice a Sfinților Martiri Năsăudeni, trași pe roată pentru refuzul lor de a se lepăda de Ortodoxie și a trece la erezia catolică!
Cum însă papa Francisc I este mai degrabă interesat să ne aducă în viitor sub “toiagul” său ecumenist, nicidecum să înțeleagă și să își asume trecutul, nu “dă bine” ca, în Supraimperiul global întrezărit, să propage în această lume a sfârșitului, a degenerării, însinuările Părintelui Patriarh Daniel fie despre crudul prozeletism catolic în Transilvania, fie despre marele cuvânt prin care a cerut papei Francisc I “să apărăm și să promovăm familia creștină, tradițională, formată dintre bărbăt, femeie și copii, într-o Europă... care îmbătrânește rapid”! Și astfel, ca o “palmă” dată “diversității” promovate de papă, Părintele Patriarh Daniel a mărturisit faptul că noi, ortodocșii, ne deosebim radical de catolici și mergem, cu toate asperitățile, pe Calea binecuvântării lui Dumnezeu!
