BOALA PARKINSON “PARȘIVĂ”, DAR CONTROLABILĂ

Boala Parkinson este o tulburare progresivă a sistemului nervos, care afectează mișcarea. Se dezvoltă treptat, uneori începând cu un tremur abia perceptibil, la o singură mână. Dar, în timp ce un tremur poate fi semnul cel mai comun al bolii Parkinson, tulburarea cauzează, de obicei, rigiditate sau încetinirea mișcării.

În stadiile incipiente ale bolii, este posibil ca fața dumneavoastră să fie parțial sau total lipsită de expresie sau să nu puteți balansa brațele în timpul mersului. Vorbirea poate deveni “moale” sau neclară. Simptomele se înrăutățesc pe măsură ce boala progresează în timp.

Deși boala Parkinson nu se vindecă, medicamentele pot ameliora considerabil simptomele. În anumite cazuri, medicul dumneavoastră vă poate sugera intervenția chirurgicală pentru a regla anumite regiuni ale creierului și pentru a îmbunătăți simptomele și a asigura pacientului o viață normală.

SIMPTOME

Semnele și simptomele bolii Parkinson pot varia de la o persoană la alta. Semnele precoce pot fi ușoare și, de aceea, de multe ori, trec neobservate. Simptomele debutează, adesea, pe o parte a corpului și, de obicei, rămân mai pregnante pe zona respectivă, chiar și după ce boala începe să afecteze ambele părți.

* Tremur. De obicei, tremurul începe la nivelul unui membru, adesea în mână sau în degete. O caracteristică a bolii Parkinson este tremuratul mâinii, atunci când aceasta este relaxată (în repaus).

* Mișcarea încetinită (bradikinezia). În timp, boala Parkinson vă poate încetini și reduce capacitatea de a vă deplasa, încât activități dintre cele mai simple se prefac în sarcini dificile și consumatoare de energie și de timp. Pașii devin mai mărunți sau puteți întâmpina dificultăți chiar când vă ridicați de pe scaun. De asemenea, vă puteți târî picioarele în timp ce umblați, fapt ce îngreunează mișcarea.

* Mușchi rigizi. Rigiditatea musculară poate să apară în orice parte a corpului, limitându-vă gama de mișcări și provocându-vă dureri, adesea intense.

* Modificări de postură și de echilibru. Poziția corpului poate deveni încovoiată sau puteți avea probleme de echilibru.

* Pierderea mișcărilor automate. În boala Parkinson, este posibil să scadă capacitatea de a efectua mișcări inconștiente/involuntare - clipitul, zâmbetul, legănarea brațelor când vă deplasați.

* Modificări de vorbire. În cadrul bolii, pot apărea probleme de vorbire/exprimare: vorbiți cu voce joasă, repede, bolborosiți sau ezitați înainte de a deschide gura. Vorbirea devine mai degrabă monotonă, fără inflexiunile obișnuite și normale.

* Schimbări ale scrisului. Dacă suferiți de Parkinson, vă poate fi greu să scrieți, iar când scrieți, literele vor fi neregulate și de dimensiuni mai mici.

Adresați-vă medicului dacă aveți oricare dintre manifestările asociate cu boala Parkinson - nu numai pentru a vă diagnostica starea, ci și pentru a exclude alte cauze ale simptomelor.

CAUZE

În boala Parkinson, unele celule nervoase (neuronii) din creier se descompun treptat sau mor. Multe dintre simptome se datorează pierderii unor neuroni care produc un mesager chimic în interiorul creierului, mesager numit dopamină. Când nivelurile de dopamină scad, se produce o activitate anormală a creierului, ceea ce duce la semne ale bolii Parkinson.

Cauza bolii Parkinson nu este cunoscută, dar mai mulți factori par să joace un rol important, printre care:

* Genele. Cercetătorii au identificat anumite mutații genetice specifice care pot provoca boala Parkinson, dar acestea sunt destul de puțin frecvente, cu excepția cazurilor rare în care mai mulți membri ai familiei suferă de această boală.

* Factori de mediu. Expunerea la anumite toxine sau factori de mediu pot crește riscul de boală Parkinson târzie, dar acest risc este relativ mic.

Cercetătorii au stabilit, de asemenea, că în creierul persoanelor cu boala Parkinson se petrec multe schimbări, a căror cauză rămâne încă neelucidată.

FACTORI DE RISC

* Vârsta. Adulții tineri au rareori boala Parkinson. În mod obișnuit, aceasta începe să apară în timpul vârstei de mijloc sau spre bătrânețe, iar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. Oamenii dezvoltă de obicei boala în jurul vârstei de 60 de ani și peste.

* Ereditatea. Având o rudă apropiată, care suferă de Parkinson, posibilitatea de a dezvolta boala este mai mare. Cu toate acestea, riscurile sunt mici, dacă nu aveți, în familie, mai puține rude care suferă de această boală.

* Sexul. Bărbații sunt mai predispuși la boala Parkinson decât femeile.

COMPLICAȚII

Boala Parkinson este adesea însoțită de probleme suplimentare, care însă pot fi tratate:

* Dificultăți de gândire - este posibil să apară probleme cognitive (demența) sau dificultăți de gândire. Astfel de probleme nu sunt foarte receptive la tratamente medicamentoase.

* Depresii și schimbări emoționale - persoanele cu Parkinson pot prezenta stări depresive. Este posibil să apară schimbări emoționale, cum ar fi frica, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii pot interveni, prescriind-vă anumite medicamente pentru a trata și îmbunătăți astfel de simptome.

* Probleme la înghițire - puteți avea dificultăți la înghițire, pe măsură ce boala progresează. Saliva se poate acumula în gură din cauza înghițirii încetinite, astfel se ajunge la salivație excesivă.

* Probleme și tulburări de somn - persoanele cu Parkinson au adesea probleme de somn, se trezesc frecvent în timpul nopții sau se trezesc dimineața devreme, ori adorm în timpul zilei. Pot apărea tulburări în mișcare a ochilor. Pentru asemenea probleme există medicamente.

* Probleme ale vezicii urinare - boala poate cauza probleme la nivelul vezicii urinare, inclusiv incapacitatea de a controla urina sau dificultăți de urinare.

* Constipație - multe persoane se pot confrunta cu constipația, din cauza tractului digestiv mai încetinit.

* Modificări ale tensiunii arteriale - vă simțiți amețit când sunteți în repaus, din cauza scăderii bruște a tensiunii arteriale (hipotensiune arterială ortostatică).

* Oboseala - multe persoane cu Parkinson își pierd din energie, se simt obosite, lipsite de vlagă.

* Dureri - unii pacienți prezintă dureri în anumite zone sau la nivelul întregului corp.

PROFILAXIE

Întrucât cauza bolii este necunoscută, metodele dovedite a o preveni rămân și ele un mister. Totuși, unele studii au dovedit că substanța numită cafein㠗 care se găsește în cafea, ceai, cola — poate reduce riscul apariției bolii Parkinson. Și ceaiul verde s-a dovedit eficient în acest sens. Unele cercetări au arătat că, efectuate regulat, exercițiile de gimnastică aerobică reduc riscul apariției bolii.

DIAGNOSTIC

Nu există niciun test specific pentru diagnosticarea bolii. Medicul neurolog va pune diagnosticul, bazându-se pe istoricul medical, pe semnele și simptomele pe care i le descrieți, după un examen fizic și neurologic. Vi se pot cere analize de sânge, pentru a exclude alte cauze ale simptomatologiei prezentate.

Deși nu sunt foarte utile pentru a diagnostica boala Parkinson, unele teste imagistice (RMN și ecografia cerebrală) pot fi folosite pentru eliminarea altor suspiciuni.

Boala este destul de greu de diagnosticat, de aceea medicul vă poate recomanda vizite la neurologi specializați în tulburări de mișcare, pentru a vă evalua simptomele și evoluția lor în timp, înainte de a pune diagnosticul.

TRATAMENT

Boala nu poate fi vindecată, dar medicamentele pot contribui la ținerea sub control a simptomelor, cu rezultate adesea spectaculoase. În faze avansate, însă, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Medicul vă poate recomanda să vă schimbați stilul de viață, mai ales să faceți, regulat, exerciții de gimnastică aerobică. În unele cazuri, este importantă o terapie fizică bazată pe exerciții de echilibru și încordare-relaxare (stretching). Un logoped vă poate ajuta să țineți sub control problemele de vorbire.

Medicamentele specifice (în rândul cărora se numără carbidopa-levodopa, substanță care trece în creier și este transformată în dopamină) vă pot ajuta să gestionați problemele legate de mers, mișcare sau tremurat. Aceste medicamente cresc nivelul de dopamină sau îl substituie.

Doar medicul poate decide cu privire la doze și intervalul de administrare.

Procedura chirurgicală constă în stimularea profundă a creierului, prin implantarea de electrozi într-o anumită parte a acestuia; prin această metodă se pot ameliora simptomele bolii, dar ea nu poate fi vindecată. (Potrivit specialiștilor de la Clinica Mayo, metoda comportă riscuri destul de importante - n. trad.)

STIL DE VIAȚĂ ȘI REMEDII LA DOMICILIU

Anumite modificări ale stilului de viață pot să ușureze “conviețuirea” cu boala Parkinson.

Regimul alimentar - deși nu există alimente sau combinații de alimente dovedite a preveni boala Parkinson sau a o ajuta, unele pot contribui la ameliorarea simptomelor. De exemplu, consumul de alimente bogate în fibre și a unei cantități suficiente de lichide pot ajuta la prevenirea constipației, frecventă în boala Parkinson.

Exercițiile fizice - pot crește forța musculară, flexibilitatea și echilibrul, îmbunătățesc starea de spirit, reduc depresia sau anxietatea. Puteți încerca, de asemenea, mersul pe jos, înotul, grădinăritul etc.

Boala Parkinson vă poate afecta simțul echilibrului, ceea ce face dificilă deplasarea cu un mers normal. Exercițiile fizice vă ajută în acest sens. De asemenea, încercați să nu umblați prea repede, iar în timpul mersului, priviți drept în față, nu în jos. Când simțiți că vă târâiți picioarele, opriți-vă din mers și stați, câteva secunde, în poziție de drepți.

Pentru a evita căderile (care se pot produce cu ușurință, în fazele avansate ale bolii): distribuiți greutatea corpului pe ambele picioare; călcați pe călcâi, nu vă întoarceți brusc, nu cărați greutăți în timpul mersului, nu vă deplasați cu spatele.

MEDICINA ALTERNATIVĂ

Coenzima Q10 (administrată timp de cel puțin 16 săptămâni, în fazele incipiente ale bolii); masaj (reduce tensiunea musculară și favorizează relaxarea); acupunctura; terapia cu animale de companie (faptul că vă ocupați de un câine sau de o pisică vă crește mobilitatea și vă îmbunătățește starea emoțională).

Este greu de “conviețuit” cu o boală cronică și e normal să te simți adesea supărat, deprimat, descurajat. Boala Parkinson, în special, poate deveni frustrantă, deoarece mersul, vorbitul și chiar mâncatul devin dificile și consumatoare de timp. Depresia este frecventă la bolnavii cu Parkinson, însă medicamentele antidepresive pot contribui la îmbunătățirea stării de spirit, așa că, dacă vă simțiți trist sau fără speranță, cereți sfatul unui terapeut, care vă poate recomanda tehnici și metode pentru a vă face viața mai ușoară. (sursa - mayoclinic.org)

 

Lasă un comentariu