PROTEJAȚI AGRICULTORII ROMÂNI ȘI FONDUL FUNCIAR AGRICOL ROMÂNESC?

PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR

ÎNTREBARE

Adresată: Domnului Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Dumitrița GLIGA

Circumscripția electorală nr. 28, Mureș

Data: 31.03.2021

Obiectul întrebării: Protejați agricultorii români și fondul funciar agricol românesc?

Agricultura, agricultura și iarăși agricultura!

Așa cum am promis, voi aborda această temă fără încetare. Pentru că, agricultura nu este o simplă ocupație economică. Pentru noi, românii, agricultura reprezintă, înainte de toate, vatra satului, în jurul căreia s-au născut tradițiile, ne-am afirmat credința și am luptat pentru identitate. Sufletul nostru este legat indestructibil de pământul pe care l-au sfințit, cu munca lor, generații după generații.

Prin urmare, astăzi am depus o nouă interpelare, în legătură cu problemele actuale, de interes major pentru agricultori:

- finanțarea pentru achiziționarea de teren agricol sub forma garantării împrumuturilor, subvenționarea dobânzii pentru împrumuturi și fonduri nerambursabile;

- strategia privind achiziționarea, vânzarea și arendarea de terenuri agricole deținute de stat;

- măsurile adoptate în vederea protejării fondului funciar agricol și a intereselor micilor fermieri români;

- impactul măsurilor guvernamentale asupra producătorilor români și măsurile compensatorii adoptate pentru a sprijini întreprinderile agricole.

Indiferent cât de puternice sunt presiunile și oricât de multe interese ar exista, Guvernul are obligația să protejeze, în primul rând, agricultorii români și fondul funciar agricol românesc!

Domnule ministru,

Asistăm cu toții la un interes crescând pentru terenul agricol din România, dar în mod paradoxal, nu în favoarea agriculturii românești. Fermierii români, care-și doresc să supraviețuiască, trebuie să se dezvolte constant și au nevoie de sprijin, de măsuri concrete, de subvenții corecte, acordate la timp, nicidecum înjumătățite, precum și de alte multe facilități pe care statul le-ar putea acorda cu ușurință și care le-ar spori înzecit eficiența.

Consider că dumneavoastră, mai mult ca oricine altcineva, ar trebui să înțelegeți că fondul funciar agricol, pășunile și pământul nostru arabil, nu sunt mărfuri de schimb, ci reprezintă mijloacele de trai ale fermierilor români. Măsurile pe care le promovați trebuie să fie generate prin utilizarea pârghiilor democratice de care dispuneți, și nu de bursa de valori.

Mai mult decât reputația istorică pe care o are țara noastră în sectorul agricol european, gândiți-vă, domnule ministru, că România are cel mai fertil sol din Europa, reprezintă cea de-a șasea suprafață agricolă din Uniunea Europeană, iar portul Constanța a depășit, încă din anul 2014, cel mai mare port de export de grâne din UE la acel moment, portul francez Rouen.

Domnule Ministru, în România trăiesc trei sferturi din fermierii Uniunii Europene. Cu toate acestea, peste 70% din întreprinderile agricole își desfășoară activitatea pe suprafețe de sub 1 hectar, iar alte 27% pe suprafețe între 1 și 10 hectare. În mod paradoxal, nu există niciun alt stat cu un procent așa de mare de teren agricol neutilizat și, cel mai trist, spre deosebire de practicile din domeniul finanțării întreprinderilor agricole, în țări precum Franța și Germania, fondurile UE de care beneficiază România se regăsesc, într-un procent mult mai mic, în plăți directe și subvenții acordate fermierilor români și, într-un procent mult mai mare în investiții, afectând considerabil profitabilitatea activității agricole, a veniturilor producătorilor autohtoni.

În acest context, care producători considerați, domnule ministru, că vor avea șanse reale de dezvoltare în viitor, cei 97% care gestionează suprafețe de maxim 10 hectare sau restul de 3%? Deși înțeleg necesitatea de eficientizare și competitivitate a sectorului agricol din țara noastră, nu reușesc să deslușesc de ce nu se dorește o exploatare reală a resurselor naturale de către fermierii români.

În momentul de față, România are cele mai slabe măsuri din UE, cu privire la protejarea fondului funciar și a tranzacționării de teren agricol către entități străine. State precum Franța, Germania, Polonia și Ungaria au implementat măsuri de înlăturare a speculatorilor imobiliari, prin stabilirea unui preț de referință a terenurilor agricole și a unei obligații de menținere a destinației terenului achiziționat și de împiedicarea concentrării resurselor către marii investitori.

De asemenea, guvernele acestor state acordă sprijin micilor fermieri, pentru a asigura continuitatea producției și sunt stabilite criterii foarte clare cu privire la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească achizitorul de teren agricol (reședință, studii, ocupație, suprafață maximă).

Față de cele de mai sus, vin și vă întreb, domnule ministru:

- Având în vedere intenția guvernului de a elimina achizițiile imobiliare din schema IMM Invest, ce schemă de finanțare aveți dumneavoastră în plan pentru achiziționarea de teren agricol sub forma garantării împrumuturilor, subvenționarea dobânzii pentru împrumuturi sau fonduri nerambursabile?

- Care este strategia propusă de Guvernul din care faceți parte privind achiziționarea, vânzarea și arendarea de terenuri agricole deținute de stat?

- Ce măsuri ați adoptat, până acum, în vederea protejării fondului funciar agricol și a intereselor micilor fermieri români?

- Referitor la proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea plafoanelor ajutoarelor naționale tranzitorii, în sectoarele vegetal și zootehnic, speciile ovine și caprine, pentru anul de cerere 2020, supus recent dezbaterii publice de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care sunt concluziile studiului de impact asupra producătorilor români și ce măsuri compensatorii intenționați să adoptați pentru a evita falimentul întreprinderilor agricole?

Solicit răspuns scris.

Lasă un comentariu