Funeraliile prințului Philip, duce de Edinburgh, care a murit vineri, la vârsta de 99 de ani, vor avea loc la Capela St. George, la Castelul Windsor, la ora locală 15.00, a anunțat Palatul Buckingham.
Aranjamentele, care “vor sărbători și vor reflecta” viața în serviciul public al soțului reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, au fost adaptate ca urmare a pandemiei de coronavirus.
Vor fi opt zile de doliu național înaintea funeraliilor, care nu vor fi funeralii de stat.
“Va fi ceea ce este cunoscut sub numele de funeralii regale ceremoniale. Planurile pentru funeralii sunt în mare măsură în concordanță cu propriile dorințe ale ducelui de Edinburgh”, a anunțat un purtător de cuvânt al Palatului Buckingham.
Trupul prințului Philip nu va fi expus, nu va exista o procesiune, publicul nu va avea acces, iar funeraliile vor avea loc exclusiv în perimetrul Palatului Windsor.
Planurile au fost aprobate de regină.
“Deși reprezintă un moment de tristețe și durere, zilele ce vor urma vor fi totodată o ocazie de a sărbători o viață remarcabilă”, a declarat un purtător de cuvânt al Palatului Buckingham.
Corpul ducelui de Edinburgh este depus în prezent în capela privată de la Castelul Windsor. La 17 aprilie, sicriul va fi transferat la Capela St. George pentru slujba de înmormântare, care va începe cu un minut de reculegere la nivel național.
Funeraliile vor fi transmise în direct de televiziuni. Doliul național va lua sfârșit la 17 aprilie. Familia regală va respecta două săptămâni de doliu regal.
Fiul cel mare al ducelui de Edinburgh și totodată moștenitorul coroanei, prințul Charles, dar și alți membri ai familiei regale vor participa la procesiunea care va însoți sicriul prințului Philip. Regina nu va lua parte la procesiune.
Sicriul va fi transportat la Intrarea de Stat a Castelului Windsor, înainte de a fi depus în capela St George.
Detașamente ale unei unități militare care a avut o relație specială cu prințul Philip vor flanca scuarul din interiorul Castelului Windsor atunci când vor bate clopotele. La ora locală 14.45, sicriul va fi transportat de la Intrarea de Stat a Castelului Windsor într-un Land Rover modificat special. Însuși prințul Philip a contribuit la planurile de modificare a automobilului.
Sicriul va fi primit în acordurile imnului național.
Întrebat cum face față regina, purtătorul de cuvânt al Palatului Buckingham a declarat: “Familia este în doliu”.
Regina Elisabeta a II-a și-a pierdut cel mai apropiat confident, singura persoană în care putea avea încredere și care avea libertatea de a-i spune ce gândește, notează Reuters. Prințul Philip și regina Marii Britanii au fost căsătoriți timp de 73 de ani. (AGERPRES)
MĂSURILE ADOPTATE DE GUVERNUL ROMÂNIEI ÎN FAȚA PANDEMIEI AU STÂRNIT PREOCUPĂRI ÎN CE PRIVEȘTE DREPTURILE OMULUI (AMNESTY INTERNATIONAL)
Măsurile adoptate de guvernul României în fața pandemiei de COVID-19 au stârnit preocupări în ce privește drepturile omului, în special privind menținerea ordinii, a libertății de întrunire pașnică și a dreptului la educație, consemnează organizația Amnesty International în raportul său privind situația drepturilor omului în lume, ediția 2020/2021, care examinează în total 149 de state.
Lumea a fost “zdruncinată” de COVID-19 pe parcursul lui 2020, iar pandemia și măsurile adoptate de autorități în general pe glob cu scopul combaterii ei au avut impact asupra tuturor și pe alocuri au agravat inegalitățile și abuzurile existente, notează autorii raportului.
În ce privește România, documentul consemnează, pe lângă preocuparea creată în planul drepturilor omului de măsurile antiepidemice, și faptul că romii continuă să facă obiectul unei discriminări sistemice, iar poliția face exces de forță și le aplică tratamente abuzive unora dintre aceștia.
Pe de altă parte, în raport este menționat faptul că o lege adoptată în iunie de parlament privind interzicerea predării noțiunii de identitate de gen în școli a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a estimat că autoritățile române au expulzat în mod ilegal doi cetățeni pakistanezi.
În martie 2020, amintește AI, guvernul român a declarat o stare de urgență ca răspuns la pandemia COVID-19. Această măsură a făcut posibilă derogarea temporară de la un anumit număr de drepturi ale omului garantate de Convenția europeană a drepturilor omului, precum dreptul la educație, dreptul de a circula liber sau dreptul la libertatea de exprimare și asociere. Starea de urgență a fost înlocuită în luna mai cu o “stare de alertă”, care era încă în vigoare la sfârșitul anului.
Comisia Europeană a continuat să solicite României să anuleze mai multe reforme legislative care reprezentau o amenințare pentru statul de drept, inclusiv independența sistemului judiciar, notează raportul.
Discriminare
Un proiect de lege privind consolidarea legislației antidiscriminare existente era încă în așteptare în Senat, la sfârșitul anului trecut. Acesta are în vedere și alte forme de discriminare - discriminare prin asociere, discriminare încrucișată și segregare - și adaugă cetățenia și culoarea pielii pe lista motivelor interzise de discriminare.
Romi
Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în februarie, romii au continuat să se confrunte cu discriminarea și segregarea, în special în domeniul educației și al ocupării forței de muncă, precum și al accesului la locuințe, fiind în special ținta evacuărilor forțate. În timpul stării de urgență, ONG-urile și mass-media au relatat mai multe cazuri de utilizare ilegală a forței de către poliție, precum și de maltratări la care ar fi fost supuși aceștia. Grupuri pentru drepturile omului și ONG-uri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea populației de romi ca țapi ispășitori în timpul pandemiei și au deplâns o “creștere a discursurilor de ură și rasism” împotriva acestor populații în mass-media și pe rețelele de socializare, în special din partea unor lideri de opinie sau a altor figuri publice influente. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, organismul român responsabil de asigurarea respectării principiului de egalitate, a denunțat declarații discriminatorii împotriva romilor făcute de un ziar local, un membru al parlamentului, un fost șef de stat și un profesor universitar.
Drepturile LGBTI (lesbiene, homosexuali, persoane transgender și intersexuale)
Parlamentul a adoptat în iunie o lege care a interzis în special cursurile și instruirea cu privire la identitatea de gen. Votat în absența unei dezbateri publice, acest text a prevăzut interzicerea “activităților de propagare a teoriei sau a opiniilor privind identitatea de gen în virtutea cărora genul este un concept diferit de sexul biologic și cele două nu sunt întotdeauna identice”.
Grupurile pentru drepturile omului și mediul academic au condamnat interdicția, susținând că ar legitima discriminarea împotriva persoanelor LGBTI; textul, care a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la respectarea libertăților academice și a libertății de exprimare, a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională în decembrie.
Dreptul la educație
Deși în 2016 a fost adoptată o lege care interzice segregarea în învățământul primar și secundar, și în pofida orientărilor adoptate ulterior de Ministerul Educației pentru implementarea acestui text, guvernul încă nu pusese în aplicare aceste orientări, la finele anului trecut.
Un studiu realizat de ONG-ul Caritas România a evidențiat dificultățile cu care s-au confruntat copiii din categoriile vulnerabile ale populației în contextul educației la distanță stabilite în perioada lockdownului în vigoare din martie până în iunie, subliniind că elevii romi s-au numărat printre cei mai afectați. Conform acestui studiu, doar 15% dintre copiii din grupurile marginalizate au participat regulat la activități oferite online, în timp ce în medie 83% dintre aceștia au participat la cursuri înainte de pandemie. Printre principalele obstacole în calea participării lor s-au numărat lipsa de echipament tehnic, lipsa de spațiu pentru a studia în mod adecvat în locuințe supraaglomerate și incapacitatea părinților de a le oferi sprijinul necesar pentru finalizarea temelor.
Libertatea de întrunire
Ca urmare a deciziei României din martie de derogare temporară de la dreptul de întrunire pașnică, toate adunările publice au fost interzise. Or, grupuri ale societății civile au criticat aceste măsuri, considerate disproporționate. Începând din noiembrie, au fost permise adunări de până la 100 de persoane, cu condiția respectării anumitor reguli de protecție.
Garanții procedurale
Raportul mai amintește că în octombrie, în cazul Muhammad și Muhammad v. România, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a decis că autoritățile au acționat ilegal în 2012, deportând doi pakistanezi care erau rezidenți legal pe teritoriul țării.
Decizia de deportare a fost luată pe baza unor probe secrete, la care au avut acces doar guvernul și sistemul judiciar, conform cărora activitățile celor doi bărbați constituiau o amenințare potențială pentru securitatea națională a României. Curtea europeană a considerat că, în contextul unei proceduri de expulzare, persoanele în cauză aveau dreptul de a fi informate cu privire la elementele factuale relevante care au determinat autoritățile să considere că reprezintă o amenințare la adresa securității naționale și să aibă acces la conținutul acelor documente și informații pe care s-au bazat autoritățile menționate. Atunci când restricțiile sunt esențiale pentru a asigura securitatea națională, acestea ar trebui să fie însoțite de garanții suficiente, a stabilit CEDO, a mai consemnat raportul Amnesty International.
COMISIA EUROPEANĂ PROPUNE SCUTIREA DE TVA A BUNURILOR ȘI SERVICIILOR VITALE DISTRIBUITE DE UE ÎN PERIOADELE DE CRIZĂ
Comisia Europeană a propus luni scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) a bunurilor și serviciilor care, în perioadele de criză, sunt puse la dispoziția statelor membre și a cetățenilor de către CE, organismele și agențiile UE, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Propunerea a fost făcută pe baza experienței dobândite în timpul pandemiei de COVID-19. Printre altele, aceasta a arătat că TVA-ul perceput pentru anumite tranzacții ajunge să fie, în operațiunile de achiziții publice, un factor de cost care pune presiune pe bugetele limitate. Prin urmare, inițiativa va eficientiza la maximum fondurile UE utilizate în interes public pentru a răspunde la situațiile de criză, cum ar fi dezastrele naturale și urgențele de sănătate publică. Ea va consolida totodată organismele de gestionare a dezastrelor și a situațiilor de criză la nivelul UE, cum ar fi cele care intră sub incidența uniunii europene a sănătății și a mecanismului de protecție civilă al UE.
Odată puse în aplicare, noile măsuri vor permite Comisiei și altor agenții și organisme ale UE să importe și să achiziționeze bunuri și servicii scutite de TVA atunci când achizițiile respective urmează să fie distribuite în cadrul unei intervenții de urgență în UE. Destinatarii ar putea fi statele membre sau părți terțe, cum ar fi autoritățile sau instituțiile naționale (de exemplu, un spital, o autoritate națională de sănătate sau de intervenție în caz de dezastre).
Bunurile și serviciile acoperite de scutirea propusă includ, de exemplu: testele de diagnosticare și materialele de testare, precum și echipamentele de laborator; echipamentele personale de protecție (EIP), precum mănușile, aparatele pentru respirație artificială, măștile, halatele, produsele dezinfectante și echipamentele de dezinfectare; corturile, paturile de campanie, îmbrăcămintea și alimentele; echipamentele de căutare și salvare, sacii de nisip, vestele de salvare și bărcile gonflabile. Sunt incluse și antimicrobienii și antibioticele, antidoturile care asigură protecția în caz de amenințare cu arme chimice, tratamentele pentru leziuni cauzate de radiații, antitoxinele, comprimatele de iod; produsele derivate din sânge sau anticorpii; dispozitivele de măsurare a radiațiilor; dezvoltarea, producția și achiziționarea produselor necesare, activitățile de cercetare și inovare, constituirea de stocuri strategice de produse; licențele farmaceutice, unitățile de carantină, studiile clinice, dezinfectarea sediilor etc. (AGERPRES)
BRITANICII AU SĂRBĂTORIT “LIBERTATEA”
Barurile erau înțesate în noaptea de duminică spre luni, oamenii vrând să se bucure de primele momente de “libertate”, după cele mai drastice restricții impuse vreodată în Regat pe timp de pace, potrivit Reuters.
Luni dimineață, de la primele ore, britanicii formaseră deja cozi la magazinele neesențiale, cum sunt cele de haine și accesorii, care au fost închise în ultimele luni.
De asemenea, saloanele de înfrumusețare au fost luate cu asalt de la primele ore.
“Sunt atât de entuziasmată să-mi revăd clienții, să văd ce mai fac și să le văd satisfacția după ce îi coafez”, a declarat Maggie Grieve, managerul unui coafor din nordul Londrei.
Marea Britanie repornește economia
De luni, magazinele neesențiale, saloanele de înfrumusețare, sălile de fitness, grădinile zoologice și bibliotecile s-au redeschis în Wales și Anglia.
Restaurantele și barurile au primit de asemenea permisiunea să se redeschidă, însă își pot servi clienții doar în aer liber. Cel mai devreme ar putea avea voie să deschidă și în interior pe 17 mai.
Restricțiile urmează să fie relaxate și în Scoția, dar din 26 aprilie.
Rămân însă restricționate în continuare în Regat călătoriile internaționale
***
Marea Britanie are al 5-lea cel mai negru bilanț din lume, cu peste 127.000 de morți cauzate de COVID-19.
Pentru a controla situația, Regatul a impus unele dintre cele mai drastice restricții. Redeschiderea economiei era însă crucială, după ce 2020 a fost cel mai prost an, din punct de vedere economic, din ultimii 300 de ani.
Sute de mii de afaceri au fost închise din ianuarie, după ce Marea Britanie a fost lovită puternic de valul trei de COVID, mai ales din cauza tulpinii britanice ce s-a răspândit cu rapiditate în Regat, dar și în lume.
Magazinele de retail se estimează că au pierdut cel puțin 27 de miliarde de lire sterline în cele trei perioade de carantină din ultimul an. Doar în 2020, 67.000 de locuri de muncă au fost desființate în acest sector.
Campania de vaccinare a început însă să dea rezultate și la acest moment numărul cazurilor noi înregistrate e cu 90% mai mic față de vârful din ianuarie. Totodată, cel al deceselor a scăzut cu 95% față de aceeași perioadă.
Marea Britanie are cea mai rapidă campanie de vaccinare anti-Covid din Europa. Rezultatul: sub 3.500 de infectări și doar 10 decese.
Marea Britanie a înregistrat în ultimele 24 de ore numai 10 noi decese asociate COVID-19, cel mai redus bilanț zilnic al victimelor pandemiei de la începutul lunii septembrie, în timp ce vaccinarea a depășit un nou prag semnificativ, relatează, sâmbătă, agenția Reuters.
Conform datelor anunțate de Ministerul britanic al Sănătății, 31.301.267 de persoane (dintr-o populație de circa 68 de milioane) au fost vaccinate cu prima doză de vaccin, iar alte peste cinci milioane au primit și rapelul, în cea mai rapidă campanie de vaccinare anti-COVID-19 în Europa.
