ROMÂNII INVENTIVI AU PRINS A FABULA…

Îndemnându-mă să lecturez varianta actualizată a mai vechii fabule „Greierele și furnica”, iscusită creație literară a copilăriei mele, gândită și scrisă de francezul Jean de La Fontaine (1621-1695), de la a cărei moarte s-au împlinit 326 de ani. Ca urmare, îmi propun să vă ofer doar două fragmente actualizate vremurilor noastre de acum:

- Furnica muncește din greu în arșița verii. Își clădește casa și pregătește provizii pentru iarnă.

Greierele zice că furnica e proastă, iar el o ține într-una în petreceri, dansuri și jocuri. Odată venită temuta iarnă, furnica stă la căldură și mănâncă bine. Greierele, tremurând de frig, organizează o conferință de presă și întreabă de ce furnica are dreptul să stea la căldură și să mănânce bine, în timp ce alții, mai puțini norocoși, suferă de frig și foame.

- Românii sunt șocați de faptul că, într-o țară atât de bogată, unii sunt atât de săraci, că bietul greier e lăsat să sufere, în timp ce alții trăiesc în huzur.

Ziariștii fac interviuri în care întreabă de ce furnica s-a îmbogățit pe spinarea greierului și cer guvernului mărirea impozitelor furnicii, și să vadă dacă le plătește cum se cuvine și fără întârziere.

Se organizează mai multe mitinguri de proteste în fața casei furnicii, iar funcționarii publici decid să facă grevă de solidaritate, 59 de minute pe zi, pe o perioadă nedeterminată. Un filozof la modă scrie o carte (n.a. pe care o publică la celebra Editură Humanitas, a filozofului-comerciant Gabriel Liiceanu) în care demonstrează legăturile furnicii cu torționarii de la Închisoarea din Aiud. Reacționând la sondaje, guvernul emite o lege privind egalitatea economică și o lege (aplicată retroactive asupra perioadei de vară) de antidiscriminare.

Impozitele furnicii sunt mărite și furnica primește o amendă, pentru că nu l-a angajat pe greier ca gestionar al cămărilor sale de alimente. Este înființată o comisie parlamentară de anchetă, care va costa 50 de milioane de euro.

Casa furnicii este confiscată de autorități, pentru că furnica nu are destui bani ca să-și plătească nici impozitele mărite, nici amenzile și penalitățile. Exasperată, furnica pleacă din România și se instalează în Elveția, unde plătește impozite decente și contribuie la bunăstarea elvețienilor. Televiziunile fac, acum, reportaje despre greierele care, între timp, s-a îngrășat, consumând proviziile furnicii. În casa furnicii și cu proviziile ei (alimente, băuturi, țigări), greierele organizează, în mod regulat, întruniri ale artiștilor și scriitorilor (de stânga și de dreapta) Apoi, fosta casă a furnicii, devenită locuință socială pentru greier, se deteriorează, pentru că acesta nu face nimic pentru a o întreține. În final, greierele moare de supradoză cu etnobotanice. Casa este ocupată de o bandă de interlopi, care organizează cămătăria, prostituția, taxele de protecție, traficul de droguri, de carne vie, terorizând comunitatea.

Poliția e neputincioasă, în schimb, guvernul se felicită pentru asigurarea echității sociale în România și așteaptă fonduri europene, eventual din Elveția.

Lasă un comentariu