Interlocutor: Constantin Bârlean - fermier din satul Fânațe, comuna Band
- Sunteți cunoscut în calitate de fermier cu rezultate remarcabile, obținute, an de an, în sectorul vegetal. Campania de recoltarea la cerealele de toamnă este în plină desfășurare. Cum stați la acest capitol?
- Nu cred că sunt cel mai renumit fermier din județ, fiindcă, în ultimii ani, au apărut în județul Mureș numeroși fermieri cu rezultate la nivelul țărilor cu o agricultură performantă. Cel mai îmbucurător aspect este faptul că majoritatea dintre ei sunt tineri, pasionați de agricultură. Eu dețin o exploatație agricolă în suprafață de 320 hectare. În anul agricol 2020 - 2021, am cultivat: 80 hectare cu grâu de toamnă; 20 ha cu rapiță; 105 ha cu porumb pentru boabe; sfeclă de zahăr - 53 ha; soia - 20 ha; floarea soarelui -35 ha. Săptămâna trecută am încheiat recoltatul la grâul de toamnă, cu o producție de 8.500 kg/ha, iar la rapiță pe 20 hectare, câte au rămas în cultură după capriciile meteorologice din primăvară, am realizat o producție de 5.050 kg/ha. Din câte sunt informat, mai există fermieri în județ cu asemenea producții în acest an.
- În ce constă secretul obținerii unor recolte bogate în Câmpia Transilvaniei?
- În primul rând, trebuie să recunoaștem că avem un teren fertil. Apoi, fermierii din zona noastră respectă cu strictețe tehnologiile de cultură, își aleg cu grijă hibrizii și soiurile recomandate de cercetarea științifică și practică. De pildă, eu mă ghidez la fertilizarea culturilor, după cartarea agrochimică, iar la tratamentele fitosanitare colaborez cu societățile furnizoare de inputuri.
- La asemenea producții se impun și atenții deosebite în valorificarea producției. Cum vă descurcați în acest domeniu?
- Prin contracte ferme cu diverși beneficiari, chiar dacă uneori sunt dezavantajoase. Anul acesta, cei care am contractat recolta de rapiță, în primăvară, suntem dezavantajați la preț, față de cei care o valorifică acum, fără contract. La fel va fi și la floarea soarelui. Pentru mine, extrem de avantajos este contractul cu Fabrica de zahăr din Luduș, la sfecla de zahăr. Anul trecut, am realizat o producție de 72 tone/ha sfeclă de zahăr, o cultură de aur pentru condițiile pedoclimatice de la noi și ar fi o mare greșeală să se închidă fabrica din Luduș, în condițiile în care, în România, au mai rămas doar două fabrici: la Luduș și la Roman. Avantajele sunt și din punct de vedere agrotehnic, prin faptul că asigurăm și un asolament adecvat.
Tot legat de valorificare este și depozitarea în fermă, în așteptarea unui preț corespunzător. Noi avem condiții de depozitare pentru întreaga producție de grâu, iar în momentul în care oferta de la bursă ne este favorabilă, ieșim pe piață. La plantele tehnice, se constată o revenire în forță în ultimii ani, prin faptul că se asigură valorificarea la rapiță, floarea soarelui, soia, mai puțin la tutun, unde forța de munca manuală este mare, valorificarea nu ridică probleme deosebite.
- Ați amintit de forța de muncă, majoritatea fermierilor se plâng că piața muncii din Mureș este deficitară la acest capitol, dumneavoastră cum vă descurcați?
- Avem tractoriști angajați, oameni foarte bine pregătiți, dar, dacă aș fi pus în situația să caut un mecanic agricol, nu m-aș descurca ușor. Cine a hotărât desființarea școlilor profesionale de mecanici agricoli a făcut o mare prostie. Probleme avem cu forța de muncă necalificată, fiindcă sunt perioade în care avem nevoie și de zilieri, tot mai greu de găsit.
