Cancerul mamar este cea mai întâlnită formă de cancer la femei, reprezentând a doua cauză de deces după cancerul bronhopulmonar (îndeosebi la fumătorii înrăiți).
Cauze. Cauza exactă a cancerului mamar este necunoscută. Hormonii feminini și vârsta înaintată joacă un rol important și determinant al cancerului mamar. Este o boală frecventă la femeile în vârstă de peste 50 de ani. Riscul de cancer mamar la femei între 30 și 40 de ani este de aproximativ 1 la 250 de femei, în timp ce pentru femeile între 30 și 50 de ani este de 1 la 70.
Simptome. Cancerul mamar, în stadiul incipient, este adesea depistat printr-o mamografie, înainte de a apărea orice fel de simptome. Cel mai frecvent simptom este nodulul mamar nedureros. Cu toate acestea, nodulul din cancerul mamar poate fi, de asemenea, dureros. Simptome: * un nodul la nivelul sânului sau axilei (subsuoară) apărut de curând * modificarea pielii de pe sân, cum ar fi o cută sau o pată * scurgeri sau sângerări la nivelul mamelonului sau apar la strângerea acestuia * modificări ale mamelonului, cum ar fi retracția sau invers * cruste la nivelul mamelonului * modificări de culoare sau textură a pielii de pe sân sau o culoare mai închisă în jurul mamelonului * un nodul la nivelul sânilor la bărbați, deoarece nici ei nu sunt scutiți de această maladie ucigătoare, perversă și silențioasă.
Mecanism fiziopatologic. Cancerul mamar constă în creșterea anormală a celulelor de pe marginea ductelor și lobilor unui sân. Este clasificat în funcție de aspectul microscopic al celulelor canceroase. Stadiile indică răspândirea cancerului în interiorul sânului, în țesuturile învecinate sau în alte organe. Medicii specialiști determină stadiul cancerului de sân cu ajutorul informațiilor furnizate de anumite teste cum ar fi: biopsia ganglionilor axilari, analize de sânge, scintigrafia osoasă și radiografii. Stadiul cancerului este unul dintre cei mai importanți factori, în funcție de care se decide tratamentul optim.
Factori de risc. Riscul de cancer mamar crește odată cu vârsta, fiind o boală rară la femeile mai tinere de 35 de ani. Toate femeile de 40 și peste 40 de ani au risc pentru cancer mamar. Cele mai multe cazuri apar la femei în vârstă de peste 50 de ani. Riscul este crescut la femeile de peste 60 de ani. Boala este mai frecventă la femeile albe, față de cele negre, hispanice sau asiatice. Deși există cancer mamar și la bărbați, 99% apare la femei.
Antecedentele personale. Femeile care au avut cancer mamar la unul dintre sâni au un risc crescut de a dezvolta un nou cancer. Acesta poate recidiva la nivelul aceluiași sân sau în alte zone ale organismului: plămâni, ficat, creier sau oase.
Istoricul familial. Riscul este crescut dacă mama, fiica, sora sau două sau mai multe rude apropiate au fost diagnosticate cu boala, înaintea vârstei de 50 de ani. Femeile care moștenesc anumite mutații genetice au risc mai crescut de a face cancer mamar. Rudele pacienților cu cancer mamar, care poartă, de asemenea, aceste modificări, au risc mai mare de a dezvolta cancer mamar, colorectal sau ovarian. Mutațiile genetice sunt mai frecvente în anumite grupuri etnice, cum ar fi evreii ashkenazi. De subliniat un element important, si anume: testele genetice sunt disponibile pentru determinarea mutațiilor genetice, mult timp înainte de depistarea cancerului mamar în familiile în care există multe femei cu antecedente de cancer mamar. Testele genetice confirmă sau infirmă prezența mutațiilor genetice.
Alți factori care cresc riscul de cancer mamar includ: radio-terapia - femeile ai căror sâni au fost expuși, la vârste tinere, la cantități semnificative de radiații la nivelul sânilor, în special cele tratate pentru limfomul Hodkin, au risc crescut pentru cancer mamar
* radioterapia în cantități semnificative, la femeile cu vârste tinere * vârsta înaintată la nașterea primului copil, în special la femeile peste 30 de ani * hormonii: studiile de specialitate sugerează că terapia de substituție hormonală făcută mai mult de 4 ani crește riscul de cancer mamar, riscul crește în timpul terapiei, revenindu-se la normal când terapia este întreruptă * primul ciclu menstrual înainte de vârsta de 12 ani și debutul menopauzei după 55 de ani cresc riscul de cancer mamar * dieta și stilul de viață au fost studiate ca factori de risc * creșterea în greutate după menopauză, în special după menopauza naturală sau după vârsta de 60 de ani.
Studiile au arătat că femeile care au o dietă bogată în grăsimi sunt mai susceptibile față de cele cu o dietă săracă în grăsimi și că riscul pentru cancer mamar crește ușor în cazul consumului de alcool.
Pentru un diagnostic pozitiv, medicii specialiști recomandă consult de specialitate la: medic de familie, medic generalist, medic ginecolog, internist, chirurg generalist. Mamografiile sunt făcute de medicii radiologi. Cancerul mamar este tratat de chirurg, medicul oncolog și medicul radioterapeut.
Diagnostic precoce. Atunci când este suspectat un cancer mamar, se face biopsia unei bucăți de țesut pentru confirmarea diagnosticului * mamografia este o radiografie mamară care poate adesea depista tumori prea mici pentru a putea fi palpate de medic * examinarea clinică a sânilor constă în palparea atentă a sânului și a axilei pentru depistarea unor noduli sau a altor formațiuni anormale * autoexaminarea sânilor este o procedură simplă pentru detectarea nodulilor mamari, dar medicii specialiști se contrazic în ceea ce privește necesitatea acestei proceduri, iar studiile au eșuat în a demonstra scăderea numărului de decese prin cancer mamar cu ajutorul acestei metode * RMN (rezonanță magnetică nucleară) este mult mai sensibilă față de mamografie în depistarea tumorilor la femeile care au un istoric familial de cancere mamare semnificative.
Testele care pot fi făcute asupra celulelor canceroase includ: statusul receptorilor estrogenului și progesteronului, acești doi hormoni stimulează creșterea celulelor mamare normale și a unor celule canceroase mamare. Receptorii acestor hormoni pot regla creșterea celulelor canceroase * hemoleucograma oferă informații utile * analize biochimice (transaminazele hepatice) * radiografia toracică, incluzând: inima și plămânii, vasele sanguine și diafragma (mușchiul care separă toracele de abdomen).
În ideea că se suspectează metastaze, se poate recomanda: CT (computer tomografic) care redă imagini detaliate ale organelor și structurilor din torace, abdomen, pelvis * scintigrafia osoasă, pentru depistarea metastazelor osoase * CT sau RMN cerebral pentru depistarea metastazelor cerebrale.
De reținut! Femeile care au avut un cancer mamar au un risc crescut de a dezvolta un nou cancer sau un al doilea cancer mamar (cancer mamar recurent sau metastatic).
