CANCERUL - NU TOT CE “SE SPUNE” E ADEVĂRAT...

Circulă o mulțime de informații false despre cancer: dacă unele dintre ele sunt inofensive, altele, în schimb, influențează negativ comportamentul oamenilor.

Nicio boală precum cancerul, a doua cauză principală de deces în lume, nu face obiectul atâtor mituri și prejudecăți. “În urmă cu câțiva ani, Societatea Americană a Cancerului a comandat un sondaj asupra unor prejudecăți despre cancer pentru a vedea cât de răspândite sunt acestea”, explică Paolo Vineis, șeful departamentului de cercetare în epidemiologie și genetică moleculară de la Human Genetics Foundation (HuGeF) din Torino.

“Rezultatele sunt uimitoare: unul din patru respondenți consideră că, pentru a preveni boala, nu este necesar să-și schimbe stilul de viață, trei din zece persoane sunt convinse că telefoanele mobile cauzează cancer (chiar dacă este un subiect încă foarte controversat și temă de studiu, pentru care nu există dovezi științifice definitive)”.

Teoriile complotului

Convingerile greșite îi pot face pe unii oameni să aibă o atitudine negativistă în problemele de sănătate: de exemplu, credința că operația chirurgicală a unui cancer poate duce la diseminarea celulelor maligne sau că radioterapia este mai periculoasă decât boala în sine pot determina persoana să refuze tratamente care, dimpotrivă, sunt singurele care îi pot salva viața.

American Cancer Society raportează, de asemenea, că 28% dintre respondenți sunt convinși că există deja un remediu definitiv pentru cancer, dar că, dintr-un anumit motiv, este ținut ascuns. Or, să ne gândim că cel puțin o treime dintre cele mai frecvente forme de cancer ar putea fi prevenite cu un stil de viață corect și că creșterea resurselor investite în prevenire, diagnostic precoce și tratament în timp util ar putea salva 3,7 milioane de vieți în fiecare an.

“Se spune că...”

1. Cei mai mulți oameni care suferă de cancer au pe cineva bolnav în familie - FALS!

Majoritatea cancerelor nu sunt ereditare, decât în procentaj de 5% - 8%. Confuzia apare din faptul că se spune adesea că boala este una “genetică”. O boală a genelor nu este însă o boală ereditară: în realitate, genele pot suferi mutații și la vârste adulte, așa cum pot fi și moștenite, într-o anumită formă, de la părinți. Este important de reținut că moștenirea unei gene care crește riscul de cancer nu înseamnă neapărat că moștenitorii vor dezvolta un cancer.

2. După ce ai fumat ani de zile, este inutil să te lași - FALS!

Studiile arată că, deși riscul nu este complet eliminat, probabilitatea de a face cancer pulmonar este redusă atunci când te lași de fumat, iar la 10 ani de la ultima țigară, riscul de a muri din cauza acestui cancer este de aproximativ jumătate comparativ cu cel al unui fumător. Și riscul de îmbolnăvire cu alte tipuri de cancer legate de fumat (gât, cap, vezică, ficat, rinichi, pancreas, ovar, stomac etc.) se reduce progresiv, pe măsură ce trece tot mai mult timp de la ultima țigară. Fiecare țigară în plus crește riscul, astfel încât, în orice moment, renunțarea la fumat reprezintă un câștig.

3. Exercițiile fizice previn cancerul - ADEVĂRAT!

Unele tipuri de cancer sunt sensibile la efectele mișcării, ceea ce reduce incidența lor: relația directă a fost demonstrată pentru cancerul de colon, endometru și sân, în timp ce pentru altele, cum ar fi cancerul de prostată, datele nu sunt încă suficiente pentru a trage concluzii ferme. Deși mecanismul prin care activitatea fizică exercită o acțiune anticanceroasă nu este încă pe deplin înțeles pentru unele tipuri de cancer, cei care practică sport se îmbolnăvesc mai puțin decât cei care duc o viață sedentară, deoarece mișcarea determină organismul să producă substanțe de protecție sau să reducă nivelul inflamației în organism, precum și pe cel al concentrațiilor de substanțe pro-canceroase (cum ar fi unii hormoni feminini sau insulină). Acest lucru se aplică nu doar cancerului: exercițiile fizice, de fapt, sunt utile pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și pentru a evita osteoporoza.

4. Obiceiurile din tinerețe au doar un impact limitat asupra riscului de a contracta boala - FALS!

Multe dintre obiceiurile de viață dobândite în timpul copilăriei sau adolescenței au un impact puternic asupra riscului de a face cancer chiar și la bătrânețe. Să ne gândim doar la importanța unei alimentații adecvate sau la fumat (un obicei dobândit adesea în adolescență).

Se poate corecta oricând un comportament rău, dar cea mai bună strategie constă în a nu-l dobândi deloc.

În acest domeniu, educatorii (părinții, profesorii) joacă un rol fundamental și trebuie să fie un exemplu: este inutil să insistăm ca un adolescent să nu fumeze, dacă părinții lui “ard” un pachet de țigări pe zi.

5. Gătitul la cuptorul cu microunde provoacă tumori - FALS!

Nu există nicio relație între acești doi factori. Cuptoarele cu microunde, precum radiourile, emit câmpuri electromagnetice cu frecvență radio. Au fost efectuate mai multe studii în acest sens și s-a constatat că nu există riscuri pentru sănătate. Mai mult, microundele sunt protejate/ecranate: numai aparatele foarte vechi, deteriorate sau ale căror uși nu se închid corect ar putea fi potențial periculoase, dar numai dacă se stă aproape de ele mult timp în vreme ce cuptorul este în funcțiune.

6. Loviturile și alte traume pot cauza cancer - FALS!

Este o credință străveche, care a avut și un anumit succes în rândul medicilor la începutul secolului al XIX-lea. Contrariul este, probabil, adevărat: o tumoare poate face ca o parte a corpului să devină vulnerabilă la accidente (de exemplu, o tumoare osoasă). Uneori, datorită unei vizite medicale ocazionale pentru a trata un mic traumatism, se observă umflături suspecte. Oamenii acordă mai multă atenție unei părți dureroase a corpului: lovitura nu provoacă apariția tumorii, ci dezvăluie o tumoare deja existentă.

7. Pentru a te îmbolnăvi de cancer de plămâni,viața într-un mare oraș poluat este mai riscantă decât fumatul - FALS!

Poluarea aerului provoacă multe boli pulmonare (astm, bronșită cronică), inclusiv cancer pulmonar, dar cancerele datorate fumatului sunt mult mai numeroase decât cele datorate poluării. Poluarea crește inflamația pulmonară, care poate promova cancerul la persoanele deja predispuse. Printre acestea există, evident, fumători, care adaugă efectul cancerigen al țigării la efectul negativ al inflamației în sine.

8. Ne putem îmbolnăvi de cancer de mai multe ori - NICI FALS, NICI ADEVĂRAT!

Numărul unor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul pulmonar la femei, este în creștere, altele, precum cel al colului uterin sau al stomacului, au scăzut. Numeric, există mai multe tipuri de cancer, dar acest lucru se datorează faptului că vârsta medie a populației a crescut și că oamenii se îmbolnăvesc mai ales la bătrânețe. În plus, îmbunătățirea metodelor de diagnosticare duce la descoperirea mai multor tumori, care sunt, prin urmare, mai frecvente în ultimul timp, însă - în compensație - numărul deceselor scade.

9. Frigerea cărnii produce substanțe cancerigene - ADEVĂRAT!

...Deși dovezi certe au fost obținute doar în urma unor experiențe pe animale. Pe de altă parte, există un risc cuantificabil numai dacă se consumă cel puțin zilnic carne la grătar (și mai ales carne gătită la grătar cu cărbune).

Principalii vinovați pentru riscul crescut sunt aminele heterociclice și hidrocarburile aromatice policiclice, substanțe chimice care derivă din transformarea proteinelor din carne supuse temperaturilor ridicate. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că nici celelalte metode de gătit nu sunt lipsite de risc: de exemplu, tocănițele, sosurile, prăjiturile conțin în general mai multe grăsimi, prin urmare, sunt dăunătoare sănătății inimii și a vaselor.

Cea mai corectă strategie este să vă bucurați cât mai rar de o friptură la grătar, evitând consumarea părților de grăsime arse, care sunt cele mai periculoase, și să alegeți cărnuri mai puțin grase, cum ar fi puiul, având grijă să îndepărtați pielea.

10. Intervenția chirurgicală pentru înlăturarea unei tumori canceroase favorizează răspândirea bolii - FALS!

Aceasta este o prejudecată care datează de la începutul secolului al XIX-lea, când multe operații de îndepărtare a tumorilor se făceau în faza în care pacientul avea deja metastaze. Faptul că a apărut o nouă tumoare în alt organ, la scurt timp după operație, a dat naștere acestei credințe. În plus, este posibil ca, prin îndepărtarea doar parțială a unei tumori, unele celule care rămân la locul lor să poată da naștere la metastaze, dar acest eveniment a devenit rar odată cu dezvoltarea tehnicilor chirurgicale moderne și în special a instrumentelor de diagnostic, cum ar fi PET, care sunt capabile să detecteze chiar tumori formate din câteva celule. Mai mult, pentru a elimina celulele “evadate”, sunt disponibile, în prezent, radioterapia și alte strategii mai mult sau mai puțin “inteligente”.

11. Radioterapia poate cauza cancer - ADEVĂRAT!

Cu toate acestea, frecvența cu care se întâmplă acest lucru este mult mai mică decât riscul de a muri de o tumoare deja existentă și care nu este suficient tratată. Radioterapia, care constă în trimiterea razelor X către celulele canceroase pentru a le distruge, poate favoriza și mutații genetice în celulele sănătoase.

Majoritatea acestor leziuni ale ADN-ului sunt însă reparate chiar de către celule, într-un timp scurt. La fel ca în multe practici medicale, oportunitatea tratamentului este evaluată în lumina echilibrului dintre riscuri și beneficii și nu există nicio îndoială că, atunci când un medic sugerează radioterapie, beneficiile depășesc cu mult riscurile potențiale (sursa - https://www.focus.it/scienza/salute/cancro-i-miti-da-sfatare ); sursa foto - repubblica.it)

Traducere și sinteză de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu