În ziua de 14 septembrie a anului 1928 a fost inaugurată și sfințită “Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), construită între anii 1926-1928, din inițiativa M.S. Reginei Maria, și declarată, conform Certificatului emis în 2013, de Guinness World Records, “Cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”: “Cea mai mare cruce este de 39,5 metri înălțime (129 picioare și 7 inci), cruce care stă la altitudinea de 2.291 m (7.516 picioare), sus pe Muntele Caraiman din Munții Bucegi ai Carpaților de Sud ai României. Înălțimea include soclul de beton, înalt de 8 m (26 de picioare și 2 inci), placat cu piatră, pe care stă crucea. Cunoscută ca și Crucea Eroilor sau Crucea Caraiman, a fost construită între anii 1926 și 1928, în onoarea morților din Primul Război Mondial.” Guinness World Records a mai postat, pe site-ul său de internet, un text: “Realizarea a fost verificată la 14 august 2013. O cruce de vârf este o cruce ridicată pe sau lângă vârful unui munte. Există cruci mai mari în lume, și crucile de vârf sunt la altitudini mai mari, dar Crucea Caraiman este cea mai mare astfel de cruce la mare altitudine.”
“În România se regăsesc o mulțime de ctitorii de o mare spiritualitate autentică. Între toate acestea, crucile sunt cele mai caracteristice pentru satele tradiționale și, ca atare, sunt și cele mai obișnuite. ( ) Când crucea apare, la întâmplare, pe o margine de drum, înseamnă că prin ea s-a dorit păstrarea unei amintiri vii, a decesului cuiva acolo. Poate fi și datorită unei întâmplări istorice, ca popasul unui voievod într-un timp de grea cumpănă.” (Horia Bernea)
România a declarat război Austro-Ungariei în data de 14/27 august 1916. Ca urmare, și-a poziționat trupele de-a lungul arcului carpatic, de la Orșova până la Vatra Dornei, pe o distanță totală de circa 950 km, dorind să forțeze intrarea în Transilvania, simultan prin cele 18 trecători. Până la sfârșitul lunii august, toate trecătorile au fost ocupate și circa o treime din Transilvania a fost eliberată, trupele austro-ungare opunând o rezistență foarte slabă.
“În ziua de 1 septembrie 1916, Bulgaria a declarat război României. În consecință, împreună cu trupele germane, Bulgaria a atacat Dobrogea și trupele au trecut Dunărea pe la Zimnicea. Astfel stând lucrurile, Armata Română trebuia să facă față la două fronturi de luptă și ca urmare a dispus retragerea trupelor din Transilvania și a organizat punctele defensive de apărare ale trecătorilor cucerite. ( ) Trecătoarea de la Predeal a revenit Armatei a II-a Română, condusă de generalul de divizie Alexandru Averescu, care avea misiunea de a apăra axa principală a trecătorilor Bran - Predeal - Bratocea - Buzău. Timp de 43 de zile, din 9 octombrie și până în 25 noiembrie, Predealul a fost bombardat zi și noapte. ( ) În luptele din sudul Predealului au supraviețuit doar 273 de soldați din cei 4.000 care formau Regimentul 61 Infanterie. Pentru transportul munițiilor și ajutorarea răniților, Armatei Române i s-a alăturat o parte a populației localnice. Către finalul confruntării, civilii și militarii s-au baricadat în clădirea Gării. Muntele Susaiul din Estul localității a fost cucerit de inamic și, în ziua de 23 octombrie 1916, Predealul era complet distrus. Clădirea Gării a fost ultima redută, în care au murit cu toții, până la ultimul om.”
În jurul anului 1921, la Bușteni, s-a conturat ideea edificării unui monument comemorativ al eroilor din Primul Război Mondial, care au apărat, în toamna anului 1916, Trecătoarea Predeal de invazia inamică. O astfel de inițiativă s-a înscris, de altfel, în nota generală a majorității localităților din România, acolo unde s-au purtat lupte. Cum Casa Regală se mai implicase și în alte proiecte edilitare, prin Administrația Domeniului Coroanei din Bușteni, cum au fost Școala Primară, Atelierul de Strungărie, Biserica Domnească și Casa Parohială, un hotel, unsprezece vile și Casa de Administrație a Domeniului Coroanei, M.S. Ferdinand I s-a decis ca monumentul să fie construit pe Caraiman și nu pe Clăbucetul Baiului din Azuga, unde, în perioada 18 -21 octombrie 1916, s-au dus lupte aprige. Așadar, Crucea de pe Caraiman a fost ridicată în memoria Eroilor căzuți în Războiul de Întregire, fiind construită din fierăria podurilor distruse în lupte și oțel fabricat de vestitele Uzine și Domenii Reșița. Despre această perioadă avem puține informații din presa vremii. Și totuși În numărul 47/21 din noiembrie 1926, la rubrica Știri, “Foaia Dieceziană” (Organul Eparhiei Ortodoxe a Caransebeșului) a publicat o informație despre inaugurarea Crucii Eroilor de pe Muntele Caraiman: “Crucea Eroilor. Din inițiativa M. Sale Regelui s-a ridicat o cruce măreață, în amintirea eroilor români morți în cumplitele lupte din Carpați, la Jiu, Olt, Prahova, Oituz etc. Crucea Eroilor, înaltă de 40 metri și așezată pe muntele Caraiman din Valea Prahovei, va fi inaugurată cu prilejul Zilei Eroilor din 1927.”
Deci, M.S. Ferdinand I al României, ca inițiator, a inaugurat monumentul de Ziua Eroilor, din anul 1927. La rândul său, “Ziarul Ceferist” (nr. 12/15 septembrie 1927) a amintit că Regina Maria a fost inițiatoarea proiectului de construire a monumentului și a publicat o fotografie cu monumentul, în faza finală de execuție: “...S-a vizitat Crucea, monument de pe muntele Caraiman, care este cea mai mare cruce din lume construită sub înaltul îndemn al Majestății Sale Regina Maria a României. Are 47 metri înălțime; numai postamentul de beton are 7 m; în clișeul nostru se vede micimea oamenilor în raport cu acest măreț monument de artă, care va servi ca un far luminos pentru redeșteptarea și întărirea conștiințelor naționale ale generației de azi, precum și ale celor viitoare.”
Fie-le amintirea veșnică!
(Surse: Paul Adrian Cristescu, Col. (r) Gheorghe Suman - “Epopeea Predealului”, Editura Pro Transilvania, București 2003, Wikipedia)
MARIANA CRISTESCU
