“Conform datelor Institutului Național de Statistică, în România s-au construit, în anul 2018, 58 de kilometri de autostradă. În 2019, 43 de kilometri, și în 2020, încă 26 de kilometri de autostradă, dacă urmăm aceeași curbă ascendentă, o să încheiem anul 2021 cu încă 15-18 kilometri ”
E trist, dar adevărat că, aproape o treime din rețeaua rutieră a României de 86.000 de kilometri din acesta sunt drumuri ca pe vremea străbunicilor, drumuri de pământ sau pietruite care sunt considerate un lux. Institutul Național de Statistică, prin datele furnizate, îndulcește oarecum situația arătată, precizând că avem 6.176 km de drumuri europene cu mai multe benzi de circulație (1.923 km). Însă, România are încă 9.000 km drumuri de pământ și aproape 1.800 km drumuri naționale, județene și comunale pietruite. Este adevărat că, în ultimii ani, o parte din șoselele județene au fost asfaltate, ca și într-o serie de comune mai dezvoltate. Dacă vom continua în acest ritm de melc, poate în secolul următor ne vom apropia de modernizare, în cea mai mare parte, a drumurilor de pământ sau pietruite din țara noastră.
Orban Ludovic când era prim-ministru (înainte de alegerile parlamentare din noiembrie 2019) a făcut o vizită oficială în Franța, unde, printre altele, referindu-se la programul de investiții stabilit, spunea: “Vom realiza 3.000 de kilometri de cale ferată și multe alte investiții în infrastructura de toate tipurile: energetică, sanitară, de comunicații”. Toate acestea realizate în 10 ani, după spusele lui Orban Ludovic. Ce s-a făcut? În privința autostrăzilor ar fi trebuit să se realizeze anual 300 de kilometri. În trei ani abia s-au făcut 127 de kilometri. În execuție sunt 290 de kilometri de autostradă, care ar urma să devină circulabilă până în 2025, dacă lucrările nu vor fi oprite din lipsa fondurilor și a scandalului din coaliția de guvernare în urma căruia s-ar putea ca Orban Ludovic să ajungă din nou prim-ministru. Ca urmare, Florin Cîțu o să fie vinovat că nu s-au realizat investițiile promise de Orban în timpul vizitei din Franța, când, conform promisiunilor, ar trebui să intre în exploatare 1.500 de kilometri de autostradă.
Orban s-a exprimat prudent de a garanta că cifrele exprimate referitor la infrastructură vor deveni realitate. El a spus că: “Ceea ce pot să vă garantez este că nu se va mai lucra așa de acum înainte. Am învățat din ce s-a făcut prost în ultimii 30 de ani, atât pe finanțări din fonduri europene, cât și pe finanțările de la buget și toate aceste proiecte de infrastructură pe care le pornim acum, și ați văzut că am pornit Sibiu-Pitești și A7 și sunt mai multe pe care ni le asumăm de la început”.
Orban a rămas cu promisiunile pentru că după alegerile parlamentare din noiembrie 2019 niciun partid nu a obținut un număr suficient de mandat pentru a forma singur guvernul decât printr-o alianță de dreapta, care s-a și format după discuții și negocieri aprinse dintre PNL, USR-PLUS și UDMR. USR-PLUS nu l-a acceptat pe Orban prim-ministru, ci numai pe Cîțu, pe care acum nu-l mai vor, încât au depus Moțiunea de cenzură pentru a demite guvernul (ei susțin că numai pe Cîțu) din care fac parte și să-l pună prim-ministru pe Orban, pe care tot ei l-au respins categoric la formarea coaliției de guvernare de dreapta. Ce va urma e greu de spus pentru că AUR are propria moțiune, neavând numărul de parlamentari prevăzuți de lege, a acceptat să se alăture moțiunii pusă de USR-PLUS, însă PSD-ul nu acceptă să o semneze și are propria moțiune care nu poate avea sorți de izbândă fără voturile AUR și USR-PLUS.
E greu de știut care moțiune va fi și când va fi votată de plenul Parlamentului și dacă va avea sorți de izbândă în cazul că USR-PLUS nu se va răzgândi, pentru că nu vrea să plece de la guvernare (chiar dacă miniștrii lor au demisionat de formă), decât să-l înlăture pe Cîțu și să-l readucă pe Orban în fruntea guvernului.
Cîțu este susținut din umbră de președinte și de membri influienți să câștige președinția PNL și să rămână în fruntea guvernului, soluție care e greu de realizat, în actualele condiții de război total împotriva lui Cîțu, război pe care el l-a declanșat prin demiterea a doi miniștri ai USR-PLUS - pe bună dreptate o spun mulți. Adevărul e că ministrul Justiției nu a fost demis din cauza că nu a avizat Planul Anghel Saligny - PNDL, ci pentru că a propus procurori-șefi la DNA și DIICOT, procurori prieteni ai lui, fără acordul CSM-ului, al președintelui și prim-ministrului Cîțu, nici măcar nu i-a consultat. De ce? Pentru a subordona Justiția și a amenința la nevoie cu dosare inventate de magistrați. Mai exact, ca USL-PLUS să-și subordoneze justiția prin ministrul lor care la rândul lui dorea să-și subordoneze DNA și DIICOT și conducerea partidelor parlamentare cu întocmirea de dosare la comandă dacă nu execută pretențiile și interesele lor, atât de către guvern, cât și de Parlament.
Acesta este motivul pentru care președintele PSD - Ciolacu și Iohannis au fost de acord cu Cîțu să-l demită pe ministrul Justiției, Ion Stelian, și ca USL-PLUS să nu mai facă parte din noul guvern. Însă, Cîțu trebuie să plece din fruntea guvernului, susțin PSD-iștii (împreună cu toți miniștrii), pentru că nu a făcut aproape nimic din ce a promis în campania electorală: nu a majorat pensiile și alocațiile pentru copii, a lăsat să se liberalizeze prețurile la energie electrică și gaz metan fără a lua din timp măsuri de protejare a populației și împotriva regiilor și speculațiilor din sectoarele respective, care umflă facturile consumatorilor casnici cu mii de lei, și ale firmelor cu sute de mii de lei, fără nicio justificare. A lăsat să continue haosul din sănătate și învățământ, haos întreținut de miniștrii USL-PLUS prin punerea în funcțiile cheie afaceriști care nu au nimic comun cu energia, cu sănătatea sau învățământul (excepție fiind ministrul Câmpeanu). Același haos e și la ANAF, care protejează firmele mari - multinaționalele și distruge firmele mijlocii și în special pe cele mici, care au falimentat cu miile din cauza măsurilor abuzive aplicate împotriva lor.
Să revenim la infrastructura rutieră cu care am început. Programul premierului Cîți în acest domeniu prevedea atât continuarea proiectelor de autostrăzi începute, cât și demararea unora noi. În total, programul prevedea realizarea a peste 1.000 de kilometri de autostradă. Dintre care amintim autostrăzile A8, Târgu-Mureș - Piatra Neamț - Iași - Ungheni (aproximativ 311 kilometri) - 36 miliarde de lei, Autostrada A7, Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani - Suceava - Siret (421 km) - 8,2 miliarde de lei, fără TVA, Autostrada A13, Brașov - Bacău (160 km) - 8,8 miliarde de lei, fără TVA, Autostrada A13, Sibiu - Brașov, în continuarea secțiunii Brașov - Bacău (125 km) - 7,1 miliarde de lei, fără TVA etc. La care se adaugă o serie de drumuri expres, între care Sfântu Gheorghe - Ditrău, respectiv Sovata - Miercurea Ciuc, în valoare de 11 miliarde de lei, 157 de poduri. A mai promis și variante de ocolire, în total de 370 de km, ce vor fi realizate între anii 2021-2024, în valoare de 5,5 miliarde de lei. În ritmul actual de lucru, numai pentru cei 370 km, ar fi necesari aproape șapte ani până a fi finalizați.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea - USR-PLUS, vede salvarea investițiilor propuse de guvern, în Planul Național de Redresare și Reziliență cu fonduri europene de zeci și zeci de miliarde de euro, plan care nici până azi nu este aprobat, agreat de Comisia Europeană.
În concluzie, PSD are dreptate când refuză să se alăture Moțiunii propuse de AUR și USR-PLUS, împotriva lui Cîțu, că vrea să se voteze în plenul Parlamentului demiterea Guvernului în totalitate cu USR-PLUS, la fel de vinovat cu miniștri lor, pentru dezastrul în care se află România acum și nicidecum numai Cîțu.
IOAN HUSAR
