DRUMUL CRUCII

O după amiază caldă la această dată de 14 septembrie 2021, o zi în care prăznuim “Înălțarea Sfintei Cruci”, a doua sărbătoare religioasă după “Nașterea Maicii Domnului”, din 8 septembrie, din noul an bisericesc. Deși norii amenințau cu ploaie la domiciliul preotului ortodox GHEORGHE OLTEAN, din Zau de Câmpie, a avut loc un eveniment religios în aer liber, impresionant ca manifestare, prin participarea a șapte preoți, alături de o mulțime de prieteni și cunoscuți ai familiei, veniți din locuri diferite. În grădina minunat orânduită, extinsă peste dealul existent, a fost realizat un Drum al Sfintei Cruci a Mântuitorului, care, cu două milenii în urmă, înainte de răstignirea Sa, l-a parcurs, fiind nevoit să-și poarte crucea cea grea pe umerii săi, cu cele 14 poticniri până la muntele Căpățânii. Aici, la Zau, pe cărarea ce urcă spre vârful dealului, erau fixate 14 cruci de lemn, pe care se aflau fixate icoane litografii, reprezentând fiecare oprire a Mântuitorului Iisus. În vârful dealului se înalță, măreață și impunătoare, marea cruce din marmură albă, de 7,38 m înălțime, fixată pe un piedestal cu 7 trepte inegale. La capete, fiecare treaptă avea de o parte și de alta câte o placă albă, reprezentând cele 7 Taine Sfinte și cele 7 Virtuți creștine. Cei șapte preoți care au participat la această Sfântă slujbă, care a durat peste o oră, au citit din Sf. Evanghelie în dreptul fiecărei opriri, în timp ce picăturile de ploaie se diminuau. Alături de părintele amfitrion Gheorghe Oltean, care a mulțumit tuturor celor prezenți pentru efortul făcut, au participat: preotul duhovnic ILIE OVIDIU de la Mănăstirea Sânger, preotul ILIE DĂIAN din Luduș, preotul CERCEL VASILE din Gheja-Luduș, preotul LAURENȚIU POMPEI din Ațintiș, preotul IOAN BALAJ din Bărboși și preotul Dan Vlad din Chimitelnic.

“Drumul Crucii” din grădina familiei OLTEAN din Zau a fost inaugurat în 2013, azi fiind la cea de-a 8-a ediție. Ceea ce a realizat părintele Gheorghe - acum pensionar, dar mereu prezent alături de preotul ILIE OVIDIU - la mănăstirea Sf.Ilie Tesviteanul din Sânger, în această grădină de rai, în spațiul său personal, gestul său inspirat și unic a fost un act de supremă credință și cinstire, de Iubire și Venerare a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru omenire, pentru a o elibera de robia păcatului pentru o viață veșnică. Darul acesta, făcut cu smerenie și multă trudă omenească, a fost oferit din iubire lui Iisus Hristos, om și Dumnezeu, în memoria generațiilor care vor veni și care să ducă mai departe credința și tradiția noastră străbună. Pentru a fi OM, trebuie să ajungem la măsura care depășește orice imaginație, însă putem deveni astfel doar prin darul Duhului Sfânt, care l-a inspirat pe părintele Gheorghe să realizeze ce avea în suflet și gândire. Dacă așa a rezonat sufletul său, luminându-i gândul pentru a-i da putere voinței de a înfăptui ceva deosebit în viață, înseamnă că s-a apropiat puțin de asemănarea cu Dumnezeu găsindu-și propria sa cale. După cuvântul preotului ne închinăm la Cruce după tra-diția lăsată de părinți, bunici și strămoși, din veci în veci (veneștean).

Și această realizare nu a fost una singulară în spațiul personal al familiei preotului Gheorghe, având alături un om minunat, cald și generos în persoana preotesei ANA, care l-a sprijinit și încurajat în orice gest a întreprins de-a lungul conviețuirii de peste 50 de ani. Participând la o conferință ținută de omul de cultură, scriitorul Valentin Marica, despre Brâncuși, a fost inspirat de ideea realizării celor trei opere de artă din Tg. Jiu. După o documentare la fața locului, făcând schițe cât mai fidele ale celor trei monumente - Coloana infinită, Poarta sărutului și Masa tăcerii, opere realizate de Brâncuși, în 1936, împins de dorința și energia de a re-crea aceste capodopere, în urmă cu 15 ani, chiar înainte de a se muta în noua casă, a început să lucreze în garajul casei cofrajul fiecăruia, fără a avea niciun indiciu din exterior de a realiza toate acestea. Nu a fost ajutat de nimeni, decât de Dumnezeu, lucrând cu pasiune și curaj peste un an la realizarea lor. Coloana, cu cele 16 elemente de mai mici dimensiuni, măsoară peste 7 m din azbociment, Masa tăcerii, cu cele 12 scaune din piatră, și Poarta sărutului cu schelet metalic din beton și aceasta de mai mici dimensiuni - 2,5 m înălțime și 3 m lățime, dar nelipsindu-i niciun detaliu față de original. Ce-aș mai putea adăuga e un adevărat miracol în fața acestor minunate lucruri realizate de un singur OM.

Aș vrea să vă relatez, în următoarele ediții, despre Muzeul de etnografie cu obiecte vechi, valoroase, adunate în timp, care se află în demisolul casei, în trei încăperi. Inspirația și voința de a face ceva ieșit din comun, pentru posteritate îi va așeza numele alături de alți creatori de artă, ca o răsplată a iubirii sale pentru marele nostru creator, Dumnezeu. Îi dorim tot binele din lume și multă sănătate întregii familii!

RODICA OLTEANU, artist plastic

Lasă un comentariu