Camera Deputaților a decis, marți, ca termenul pentru finalizarea Autostrăzii Unirea să fie 31 decembrie 2030, față de 31 decembrie 2026, cum prevedea, inițial, Ordonanța de Urgență a Guvernului 105/2020.
Deputații au adoptat, cu modificări, OUG 105/2020 pentru completarea Legii nr. 291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Iași-Târgu-Mureș, Autostrada Unirii.
S-au înregistrat 266 de voturi “pentru” și o abținere.
Ordonanța are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii 291/2018 și prevede că Autostrada Unirii are două tronsoane: Auto-strada Târgu-Mureș - Târgu Neamț și Autostrada Târgu Neamț - Iași - Ungheni și peste râul Prut în zona Ungheni.
Totodată, se introduce un nou articol care stipulează că, prin derogare de la prevederile OUG 57/2007, dezvoltarea investiției Autostrada Unirii, în zona tronsonului Ditrău - Târgu Neamț km 75+000 - km 95+000 și a podului peste Prut în zona Ungheni, inclusiv zona aferentă punctului de trecere a frontierei, va fi permisă pe raza ariilor naturale protejate de interes național, care vor fi scoase din circuitul agricol și silvic.
Deputații au introdus un amendament care prevede majorarea termenelor până la care vor fi finalizate tronsoanele autostrăzii.
Astfel, termenele pentru finalizarea efectivă a construcției, recepționarea și deschiderea circulației pe cele două tronsoane de autostradă vor fi: 31 decembrie 2026, față de 31 decembrie 2024, cum prevedea ordonanța, pentru tronsonul Ungheni - Iași - Târgu Neamț, respectiv 31 decembrie 2030, față de 31 decembrie 2026 - pentru tronsonul Târgu Mureș - Târgu Neamț.
Termenul pentru finalizarea efectivă în zona tronsonului Ditrău - Târgu Neamț, km 75+000 - km 95+000, și a podului peste Prut la Ungheni, inclusiv zona aferentă punctului de trecere a frontierei, va fi 31 decembrie 2030, au mai stabilit deputații.
Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect de act normativ.
LEGEA ANTI-PLASTIC NU PREVEDE ÎN ROMÂNIA ACORDAREA UNEI PERIOADE DE TRANZIȚIE PENTRU COMERCIANȚI (CONSULTANȚI)
România a transpus Directiva europeană privind limitarea fabricării de produse din plastic, în special a celor de unică folosință, cu două luni întârziere față de termenul-limită, iar prevederile prezintă o serie de lacune, precum lipsa acordării unei perioade de tranziție pentru comercianți, susțin specialiștii Deloitte România.
Potrivit lui Adrian Teampău, director Taxe Indirecte la Deloitte România, și a lui Ovidiu Bălăceanu, senior Managing Associate, Reff & Asociații - Deloitte Legal, prevederile privind majoritatea contravențiilor urmează să se aplice în România începând cu data de 29 septembrie 2021.
“Actul normativ respectă, în linii mari, direcțiile trasate de directiva europeană, în special cu privire la produsele vizate, dar prezintă anumite lacune care trebuie clarificate prin normele de aplicare sau chiar prin acte normative de modificare. Printre acestea se numără lipsa acordării unei perioade de tranziție pentru comercianți, în cazul obligațiilor care impun o pregătire prealabilă. De exemplu, legislația impune operatorilor care introduc pe piață anumite produse din plastic de unică folosință (paharele pentru băuturi și unele recipiente pentru alimente) obligația de a reduce treptat consumul, începând cu 2023, astfel încât în 2026 să înregistreze o diminuare cumulată de 20% față de cantitatea introdusă pe piață în 2022. Chiar dacă primul prag minim de reducere (5%) se aplică în 2023, legislația impune operatorilor care comercializează cu amănuntul astfel de produse sau care le utilizează pentru comercializarea propriilor produse două obligații dificil, dacă nu imposibil de respectat pe termen scurt, fără o perioadă de tranziție sau fără a lega expres aplicabilitatea acestor obligații de primul termen de reducere a consumului (2023)”, se arată în materialul de opinie al Deloitte România.
Potrivit sursei citate, actul normativ introduce și alte obligații complexe și neclare în anumite situații pentru societățile comerciale active în domeniu, astfel că autoritățile trebuie să elaboreze legislația secundară, în așa fel încât să clarifice din timp toate aspectele care ridică semne de întrebare, pentru a se asigura că operatorii își înțeleg în mod corect, complet și la timp obligațiile.
“Practica a demonstrat că legislația neclară atrage deseori interpretări divergente chiar din partea instituțiilor statului. Din aceste considerente, trebuie să existe consultări publice organizate din timp, în care să se dezbată toate aspectele neclare indicate de populație, organizații neguvernamentale și mediul de afaceri. Așadar, poluarea cu plastic este incontestabil o problemă tot mai gravă la nivel global, iar măsurile de combatere trebuie să fie ferme și asumate de toate națiunile lumii. Însă în acest demers trebuie să se prezinte și soluții pentru firmele implicate, dar și pentru consumatorii finali, pentru care produsele de unică folosință au devenit o obișnuință în ultimii ani. În plus, nu trebuie neglijat aspectul legat de materia primă din care urmează să fie fabricate multe dintre produsele care le vor înlocui pe cele din plastic, respectiv lemnul sau porumbul, având în vedere că sunt resurse epuizabile și trebuie evitată risipa”, notează cei doi specialiști.
World Economic Forum a estimat că, până în 2050, plasticul din oceane va ajunge să cântărească mai mult decât toți peștii la un loc, iar pentru a încetini această tendință, în 2019, Uniunea Europeană a luat decizia de a interzice anumite produse din plastic, în special pe cele de unică folosință.
O analiză publicată în iulie 2021 de un grup de organizații de mediu europene, citată de Deloitte România, atrage atenția asupra faptului că producția de plastic la nivel global a crescut de 20 de ori în ultimii 50 de ani și că, în 2050, ar urma să devină de patru ori mai mare decât în prezent.
De asemenea, alte cercetări relevă faptul că, din 1950 și până în 2019, la nivel global, au fost produse 8,3 miliarde de tone de materiale de plastic, din care 6,3 miliarde au devenit deșeuri.
Directiva UE 904 din 2019 interzice introducerea pe piață a anumitor categorii de astfel de produse pentru care există alternative fără plastic la prețuri accesibile. Printre acestea se regăsesc: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele pentru băuturi, agitatoarele pentru băuturi, bețele pentru baloane, precum și unele produse fabricate din polistiren expandat (pahare și recipiente pentru băuturi și unele recipiente pentru alimente).
Pentru alte produse din plastic, cum ar fi echipamentele de pescuit, pungile de plastic de unică folosință, recipientele pentru băuturi și alimente pentru consumul imediat, pachetele și foliile de plastic, filtrele de tutun, articolele sanitare și șervețelele umede se aplică măsuri diferite. În plus, directiva impune o reducere etapizată a consumului unor categorii de produse din plastic de unică folosință până în anul 2026, comparativ cu valoarea de referință din 2022.
Actul normativ trebuia transpus în legislația țărilor UE până la data de 3 iulie 2021, moment de la care ar fi trebuit să se aplice și restricțiile de introducere pe piață a produselor vizate și de marcare a celor nou introduse pe piață. Pentru alte măsuri, directiva permite termene ulterioare de aplicare, cum ar fi 3 iulie 2024 (cerințele de proiectare pentru sticle) sau 31 decembrie 2024 (măsurile privind răspunderea extinsă a producătorilor, mai puțin în cazul celor din tutun, unde termenul este 5 ianuarie 2023).
AGERPRES
ASFOR: ABUZUL, AGRESIUNEA SAU VIOLENȚA ARATĂ CĂ UNII NU VOR SĂ FIE CIVILIZAȚI
Membrii Asociației Forestierilor din România (ASFOR) condamnă orice fel de violență, indiferent de locul de manifestare - în mediul online, în presă sau pe teren, și consideră că abuzul, intimidarea și agresiunea de orice fel arată incapacitatea unora de a funcționa civilizat, în limitele condiției umane.
Punctul de vedere survine ca replică la incidentul produs într-o pădure din comuna Coșna, județul Suceava, în urma căruia membrii unei echipe care filma un documentar despre defrișările ilegale au fost agresați de mai mulți indivizi.
“Violența, sub toate formele ei, este o manifestare primitivă care nu își are locul nicăieri în societate. Indiferent de locul de manifestare - în mediul online, în presă sau pe teren -, și indiferent de condiția socială sau profesională a celor implicați în conflicte, agresivitatea, violența verbală sau, în forma sa extremă, violența fizică sunt inacceptabile. Trebuie să înțelegem că lumea modernă înseamnă și protecție a proprietății, și economie bazată pe lemn, dar și transparență și deschidere. Pădurea și lemnul, exploatarea forestieră și prelucrarea lemnului sunt subiecte aflate pe agenda fiecărui stat. Sunt teme sensibile, dar extrem de importante. Iar între demersurile de ordin social și economic și cele care țin de protecția mediului trebuie să existe echilibru. Abuzul, intimidarea, agresiunea sau violența de orice fel arată incapacitatea unora de a funcționa civilizat, în limitele condiției umane. Pentru orice neînțelegere, potențial conflict sau posibilă ilegalitate există instituții îndrituite să răspundă oricărei sesizări, iar România a făcut progrese mari în transparentizarea circuitului materialului lemnos și are mai multe instituții cu atribuții directe în domeniu”, notează sursa citată.
În viziunea reprezentanților ASFOR, organizațiile de mediu și avertizorii de integritate au rolul lor în contextul în care întreaga planetă face pași importanți în direcția protejării mediului.
“Un rol pe care cu toții suntem în situația de a-l accepta pentru că toți, activiști din zona protecției mediului sau profesioniști din domeniul forestier, ne dorim același lucru: să avem păduri și să ne putem bucura de beneficiile pădurii. Între oameni trebuie să existe un drum al comunicării și înțelegerii, nu bariere. Tocmai din acest motiv, printre alte acțiuni dedicate deschiderii și transparenței, ASFOR a produs un film documentar - «Drumul lemnului» - prin care își propune să prezinte realitatea nefardată a muncii în exploatările forestiere și în fabricile de prelucrare a lemnului. Comunicarea, dialogul și, în ultimă instanță, apelul la instituțiile statului cu responsabilități în domeniu sunt singurele căi prin care ne putem face cu toții datoria față de pădure”, sunt de părere forestierii din România.
Cinci persoane au fost audiate de către polițiștii din Vatra Dornei, după ce membrii unei echipe care filma un documentar despre defrișările ilegale au fost agresați de mai mulți indivizi, conform purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Suceava, comisarul șef Ionuț Epureanu.
Printre persoanele conduse la audieri se află și proprietarul pădurii în care a avut loc incidentul, precum și un inginer silvic, dar cercetările continuă pentru identificarea tuturor persoanelor implicate.
Greenpeace România a anunțat, anterior, că cele trei victime ale agresiunii sunt jurnaliștii Mihai Dragolea și Radu Constantin Mocanu, precum și activistul de mediu Tiberiu Boșutar.
“Regizorul și jurnalistul Mihai Dragolea, care filma un documentar internațional despre tăierile ilegale de păduri din România, a fost bătut crunt de circa 20 de indivizi,
într-o pădure de pe raza comunei Coșna (jud. Suceava). Echipamentul și toate înregistrările i-au fost distruse. Alături de el se aflau realizatorul Radu Constantin Mocanu și activistul de mediu Tiberiu Bosutar, care îi ajuta să identifice dovezile crimelor forestiere din Bucovina. Atacul a fost sever, două dintre victime pierzându-și cunoștința în drum spre Spitalul Municipal din Vatra Dornei”, se arată într-o postare de pe contul de Facebook al Greenpeace România.
Potrivit sursei citate, toate cele trei victime au primit îngrijiri medicale, iar starea lor este stabilă.
“Avocații Greenpeace au intrat în legătură cu victimele conștiente și le oferă asistență juridică de urgență. Cerem Inspectorului General al Poliției Române și Inspectorului Șef al IPJ Suceava să se implice direct în soluționarea acestui caz și să urmărească ancheta până la finalizarea ei!”, precizează organizația de mediu. (AGERPRES)
NOUĂ ERUPȚIE A VULCANULUI ETNA DIN SICILIA, CU EXPULZĂRI DE FUM ȘI DE LAVĂ
Vulcanul Etna, din insula italiană Sicilia, a înregistrat marți dimineață o nouă erupție în craterul din sud-est, cu expulzări de cenușă și lavă și o intensificare a seismelor vulcanice, potrivit Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV) din Italia, relatează EFE.
Activitatea vulcanică a început în jurul orei locale 6.15, cu emisii de cenușă, iar după 40 de minute s-a observat o reluare a activității vulcanice în craterul de sud-est, cel mai activ din ultimele erupții ale Etnei.
Norul eruptiv produs de activitatea vulcanică actuală a atins o înălțime de 9 kilometri, fiind vizibil din localitățile Catania și Taormina și se prevede să se îndrepte spre est-nord-est. INGV a constatat și existența unei scurgeri de lavă în curs, care s-a revărsat peste crater și se îndreaptă spre sud-vest.
AGERPRES
FLORIN CÎȚU ANUNȚĂ RELUAREA SPRIJINULUI PENTRU PĂRINȚI ÎN CAZUL ÎNCHIDERII ȘCOLILOR DIN CAUZA COVID-19
Premierul Florin Cîțu a anunțat, marți, că sprijinul financiar pentru părinții care sunt nevoiți să stea cu copiii acasă, în eventualitatea închiderii școlilor din cauza creșterii numărului de cazuri de COVID-19, va fi reluat.
“Eu am spus că vreau să fie prezență fizică și în continuare vom face totul pentru a avea prezență fizică în anul școlar 2021-2022. Bineînțeles că dacă mergem în această direcție și vor fi școli sau clase închise și părinții trebuie să stea acasă, avem o măsură pe care am aplicat-o anul trecut, aceea de a susține financiar, era o parte din salariul mediu brut, 75% parcă era. Vom reintroduce această măsură pe perioada în care părinții trebuie să stea acasă cu copiii dacă se închid școlile. E vorba de părinți care nu sunt în telemuncă și așa mai departe. Măsurile există, le-am folosit și anul trecut, le putem folosi și anul acesta”, a menționat Florin Cîțu.
Prim-ministrul a asigurat că există resurse bugetare pentru reluarea acestei măsuri de sprijin. (AGERPRES)
CCR A ADMIS SESIZAREA PREȘEDINTELUI IOHANNIS PRIVIND LEGEA CARE PEDEPSEȘTE INCITAREA LA URĂ SAU DISCRIMINARE
Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Klaus Iohannis și a stabilit că sunt neconstituționale dispozițiile legii potrivit căreia incitarea la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, șeful statului criticând în sesizare lipsa unor criterii în conținutul normei de incriminare a infracțiunii.
“Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția formulată de președintele României și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. I din Legea pentru modificarea art. 369 din Legea 286/2009 privind Codul penal”, se precizează într-un comunicat al CCR.
Președintele a atacat la Curtea Constituțională Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, pe motiv că din actul normativ lipsesc criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracțiune.
Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal transpune și art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
“Considerăm că, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 20 alin. (2) - prin raportare la art. 7, paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și celor ale art. 147 alin. (4) din Constituție”, se arăta în sesizare.
Președintele Iohannis preciza că soluția legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilității, cât și clarității normelor.
“Considerăm că, în vederea respectării principiului legalității ce guvernează dreptul penal, consacrat chiar în primul articol din Codul penal, dar și în scopul protejării efective a grupurilor minoritare din România în fața discursului instigator la ură, violență și discriminare era necesară includerea în mod expres în conținutul normativ al reglementării a unor criterii în textul ce va incrimina infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare. Numai astfel se va putea realiza o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, pentru a se asigura înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite și crearea unei practici judiciare neunitare în materie de tragere la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 369 din Codul penal. În aparență, inexistența oricăror criterii în conținutul normei de incriminare poate conduce la concluzia că această infracțiune vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc subiectivismului și arbitrariului în aplicare. În plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite destinatarului normei o corectă raportare la sfera de aplicare a infracțiunii, ceea ce conduce la insecuritate juridică”, se explică în sesizarea către CCR.
De asemenea, se menționează că, din perspectiva realizării obligației de transpunere în legislația internă primară a Deciziei-cadru 2008/913/JAI, necesitatea includerii în conținutul normativ al art. 369 din Codul penal a rațiunilor pe baza cărora sunt protejate anumite categorii de persoane sau un membru al unei categorii de persoane face cu atât mai necesară existența unor criterii explicite.
“Transpunerea în legislația internă a articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI - ce prevede ca autorul instigării publice la violență să aibă un motiv de discriminare - ar fi presupus cel puțin diferențierea infracțiunilor rasiste și xenofobe de alte infracțiuni, așa cum ar impune transpunerea actului european menționat. Or, prin absența oricăror criterii din cele la care face referire actul european a cărui transpunere se urmărește, respectiv: criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică, noile prevederi ale art. 369 din Codul penal dobândesc un caracter general, vag, lipsit de claritate și previzibilitate”, se mai arăta în sesizarea la CCR.
Șeful statului precizează că norma criticată, deși are un caracter general și, în consecință, o arie mare de acoperire, în absența oricăror criterii, nu reprezintă o dispoziție legală clară și cuprinzătoare, în sensul cerut de actul european, fiind susceptibilă de a genera în practica organelor judiciare interpretări diferite și de a da naștere la impredictibilitate, soluții neunitare ori reacții diferite ale autorităților publice însărcinate cu combaterea fenomenului infracțional motivat de ură. Corelativ, cetățenii vor întâmpina dificultăți în interpretarea și înțelegerea normei, cu consecințe pe planul adaptării propriei conduite.
El a adăugat că necesitatea includerii unor criterii în conținutul normativ al art. 369 din Codul penal este subliniată și prin Raportul privind România al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) din cadrul Consiliului Europei (al cincilea ciclu de monitorizare) adoptat pe 3 aprilie 2019 și publicat în data de 5 iunie 2019.
“Formularea propusă prin norma criticată, prin maxima ei generalitate, nu numai că nu permite distingerea infracțiunilor ce sancționează rasismul și xenofobia de alte fapte care au ca motiv ura, dar creează și insecuritate juridică prin faptul că atât cetățenii, cât și autoritățile însărcinate cu combaterea acestui tip de fenomen infracțional sunt liberi să aplice, în realitate, propriul cod de valori”, se menționa în sesizare.
Șeful statului preciza și că actul normativ adoptat nu respectă nici cerințele legale privind integrarea sa în ansamblul legislației și corelarea cu tratatele internaționale la care România este parte.
“Apreciem că legea criticată este contrară dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, deoarece încalcă principiul securității juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la statul de drept și la respectarea Constituției și a legilor, soluției instituite de legiuitorul constituant la art. 20 alin. (2) prin raportare la art. 7, paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală”, indica președintele. (AGERPRES)
PAPA FRANCISC A CERUT “INTEGRARE”, NU “PLASAREA ÎN GHETOURI”
Papa Francisc a vizitat marți un cartier în ruină al comunității rome în orașul slovac Kosice, unde a pledat pentru “integrarea” romilor, subliniind că “plasarea oamenilor în ghetouri nu rezolvă nimic”, relatează AFP. Cu puțin timp înaintea acestei vizite foarte așteptate, șoseaua de acces a fost reparată și electricienii au tras curent în cartierul Lunik IX, un loc cu probleme sociale profunde. Circa 4.500 de persoane trăiesc acolo într-un spațiu cu o capacitate de mai puțin de jumătate. Numeroase locuințe precare nu au electricitate, încălzire, apă curentă sau gaze, tăiate pentru facturi neplătite.
“Plasarea oamenilor în ghetouri nu rezolvă nimic. Când alimentăm închiderea, mai devreme sau mai târziu, mânia se va inflama. Calea către coexistența pașnică este integrarea”, a spus Suveranul Pontif, după ce a ascultat cu atenție mărturiile membrilor comunității rome.
“Dragi frați și surori, prea adesea ați fost ținta preconcepțiilor și judecăților nemiloase, stereotipurilor discriminatorii, vorbelor și gesturilor defăimătoare”, a deplâns Papa Francisc.
Pe de altă parte, el i-a îndemnat pe membrii acestei comunități izolate să facă “alegeri curajoase” pentru copiii lor, mai ales în ce privește educația, și să-și “depășească temerile” prin “muncă onestă în demnitate pentru a-și câștiga pâinea zilnică”.
Comunitatea romă din Slovacia numără circa 400.000 de persoane, dintre care aproximativ o cincime trăiesc în mare sărăcie în peste 600 de cartiere mărginașe, mai ales în sudul și estul țării.
Partea estică a Slovaciei se numără printre locurile cele mai sărace ale Europei, cu un PIB pe locuitor foarte redus, alături de unele zone din Bulgaria și România, notează AFP.
APROXIMATIV 400 DE MILITARI DIN ROMÂNIA, PORTUGALIA ȘI POLONIA - LA EXERCIȚIUL “GREEN SCORPIONS”
Aproximativ 400 de militari din România, Portugalia și Polonia, cu peste 65 de mijloace tehnice, participă la exercițiul “Green Scorpions” 21.3, care se desfășoară, în perioada 20 septembrie - 1 octombrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită (CNIÎ) “Getica” din localitatea Cincu, județul Brașov.
Obiectivul exercițiului îl constituie instruirea în comun, creșterea nivelului de interoperabilitate între state membre ale NATO și stabilirea unor tehnici, tactici și proceduri comune pentru asigurarea condițiilor necesare îndeplinirii misiunilor. Comanda este asigurată de Batalionul 22 Infanterie “Romanați”, cu participarea militarilor unui detașament portughez și a militarilor contingentului polonez afiliat Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, arată Ministerul Apărării Naționale.
Potrivit sursei citate, convoaiele de personal și tehnică se vor deplasa, începând de sâmbătă, pe căile de comunicații rutiere, de la sediile unităților militare participante la exercițiu către CNIÎ “Getica” Cincu.
În perioada 3 septembrie - 3 decembrie 2021, o structură de nivel companie din Portugalia, formată din aproximativ 100 de militari, participă, în cadrul inițiativei NATO tFP (tailored Forward Presence), la activități de instruire organizate și conduse de Batalionul 22 Infanterie “Romanați” al Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
(AGERPRES)
