Încă din trecut s-a dezvoltat ideea că unele boli (reumatisme, dureri osteoarticulare, afecțiuni miocardo-vasculare etc.) se asociază cu schimbarea vremii. Sunt persoane capabile să relateze cu convingere despre schimbările de vreme ce urmează a se produce, deși în literatura de specialitate, problemele influenței factorilor meteorologici asupra organismului uman nu sunt luate în considerare în măsura cuvenită și există chiar publicații în care se menționează intervenția unor forțe extraterestre în producerea fenomenelor meteotrope.
Este stabilit că anumite boli și simptome adesea apar sau se cumulează în anumite condiții ale vremii, existând un așa numit meteotropism. Au fost identificate legături dintre fenomenele patologice (evoluția bolii, gravitatea și morbiditatea) în condițiile uneia sau alteia dintre zonele climatice și succesiunii anotimpurilor. Influența factorilor fizici asupra organismului este permanentă și complexă. Ei acționează combinat și se condiționează reciproc.
În mod deosebit, organismul este sensibil la variațiile diurne ale vremii, variații orare sau chiar de mai scurtă durată. Aproximativ o treime din locuitorii zonelor cu climă temperată manifestă o sensibilitate față de vreme (meteosensibilitate), adică o labilitate în reacții, o tulburare de adaptare; aceasta apare în special la bolnavii cu nevroze vegetative, la hipertensivi sau la cei cu insuficiență coronariană (angină pectorală, sindrom intermediar, infarct miocardic). Totodată, apare adesea după gripă, după puseuri reumatice, boli pulmonare, printre factorii complecși, cu acțiune meteotropă, numărându-se fronturile atmosferice.
Literatura de specialitate nu relevă opinii unanime în privința efectelor factorilor meteorologici asupra apariției situațiilor de urgență cardiovasculare, deci nu este unanimă în privința efectelor factorilor meteorologici asupra urgențelor cardiovasculare. Totuși, există o legătură semnificativă între variația zilnică a temperaturii și aceste boli: astfel, dacă această diferență a fost mai mică de 20 de grade Celsius timp de 5 zile, numărul mediu pe zi de urgențe cardiovasculare a fost aproape dublu (statistica SMURD) față de zilele cu variații ale temperaturii sub 20 de grade Celsius. Printre afecțiunile cardiace de urgență se remarcă aritmiile cardiace (tulburări ale ritmului cardiac - tahicardii, manifestate fie prin creșterea frecvenței bătăilor cardiace, fie prin scăderea frecvenței sub numărul normal -brahicardia - sau prin succesiunea neregulată a bătăilor inimii (aritmii). În grupul aritmiilor sunt cuprinse și tulburări de conducere, sau tahicardia paroxistică, atunci când alura cardiacă atinge valorile de 180-200 de bătăi ritmice / minut și stări de pierdere de cunoștință, sau fibrilație, când ritmul este haotic. Menționez că ritmul cardiac normal, fiziologic, este de 60 - 80 de bătăi pe minut. S-a mai constatat o corelație între numărul cazurilor cerebrovasculare (AVC - atac vascular cerebral - strokes) cu consecințe serioase asupra fiziologiei creierului, sau AIT - atac ischemic tranzitoriu, care lasă sechele minore. În ce privește variația temperaturii medii față de ziua precedentă, când această variație termică a fost peste 2 grade C, numărul cazurilor de îmbolnăvire a fost de 1,5 ori mai mare. Se observă că în zilele cu scădere presională, numărul cazurilor este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât în celelalte zile.
În ce privește aparatul locomotor, frigul și umiditatea exacerbează afecțiunile artritice, artrozice, prin dureri la nivelul articulațiilor, precum și din cauza schimbării presiunii atmosferice. Dintre bolile gastrodigestive este de remarcat faptul că ulcerul gastroduodenal prezintă marea periodicitate, adică survin crize ulcerale, din varii motive, inclusiv factorii meteorologici sezonieri fiind implicați. Modificările meteorologice se exprimă printr-un disconfort digestiv, o tensiune dureroasă pasageră, în etajul abdominal superior. În sfera O.R.L., apar o serie de afecțiuni sau se exacerbează cazuri cronice de: sinuzite, rinosinuzite, amigdalite, angină (roșu în gât) și afecțiuni ale laringelui (laringite) sau ale bronhiilor (bronșite). La fel, bolnavii astmatici resimt aceste modificări ale fronturilor atmosferice - presiune, umiditate - în declanșarea crizei de astm bronșic, constituind, uneori, o urgență medicală de insuficiență respiratorie acută. Cicatricele postoperatorii (țesut cheloid), timp de 1 - 2 ani de la actul chirurgical, sunt resimțite de bolnav la schimbarea vremii, printr-o tensiune dureroasă la nivelul plăgii. În sfera aparatului renal, în anotimpul rece și umed, pot să apară glomerulonefrite a frigore. În privința bolilor psihice, în cazul unui bolnav depresiv, s-a constatat o corelare a recăderilor cu perioade înnorate premergătoare, majoritatea episoadelor depresive survenind după mai multe zile cu nebulozitate crescută, indiferent de anotimp. La indivizii cu distonii neurovegetative apar somnolența, apatia, lipsa unei activități intelectuale scontate.
(surse foto -medicalnewstoday.com, atlas.app/ro, lifealth.com)
Dr. MIRCEA GHERMAN, medic specialist de medicină generală
