Eruditul cărturar Nicolae Aurelian Steinhardt se naște în comuna, astăzi oraș, Pantelimon, din preajma Bucureștiului și moare într-un spital din Baia Mare, fiind înmormântat în cimitirul monahilor Mănăstirii Rohia-Maramureș. Scriitor, critic literar, eseist și publicist român, de origine evreiască; coleg de liceu sau de facultate, între alții, cu Constantin Noica, Mircea Eliade, Alexandru Paleologu și Dinu Pillat; licențiat în Drept și Litere al Universității din București și doctor în drept constituțional. În anul 1958 este judecat și condamnat la închisoare, împreună cu întregul lot “Pillat-Noica al intelectualilor mistico-legionari”. La Jilava, în detenție, se convertește la religia creștină ortodoxă, după care se călugărește. Este autorul unei opere unicat în literatura română, înmănuncheată sub titlul generic “Jurnalul fericirii”. Câteva dintre înțelepciunile sale:*Când un om reușește să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. *Banii care vin spre noi ne pot face aroganți și zgârciți, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoșător al patimilor sufletești. *Ochii noștri nu sunt concepuți pentru dispreț, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căznește să iasă din sufletele noastre”. *”Dacă reprimi foamea în timp ce poftești, foamea se va face tot mai mare”. *Lasă-te de fumat, bucură-te și taci! Slăbește, bucură-te și taci! Curăță ograda ta, bucură-te de curățenie și lasă gunoiul vecinului acolo unde l-a pus. *Acum știu, știu că orice ură, orice aversiune, orice ținere de minte a răului, orice lipsă de milă, orice lipsă de înțelegere, de bunăvoință și de simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul grației și gingășiei unui menuet de Mozart... este un păcat și o stricăciune; nu numai omorul, rănirea, lovirea, jefuirea, înjurătura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice căutătură rea, orice dispreț, orice rea dispoziție este de la diavol și strică totul”.
I. VULCAN-AGNITEANUL
