COVID-19

UN FALS GROSOLAN: MEDICII ANTIVACCINIȘTI

Într-o dezbatere televizată, un analist care încerca să combată campania ucigașă, de știri false (FAKE NEWS), lansată pe internet, spunea că medicii antivacciniști sunt în minoritate, majoritatea profesioniștilor din domeniu punându-și speranțele în vaccinare, pentru depășirea crizei pandemice. Deși se cuvine să-i mulțumim pentru implicare și responsabilitate, nu putem să nu-l contrazicem pe analist: nu vorbim de o minoritate a medicilor care contestă vaccinarea, ci de un număr infim al celor din profesie, care exprimă opinii nefundamentate științific sau falsuri ce pun în pericol sănătatea. Nu se regăsesc, în mass-media, decât trei-patru nume de doctori anti-vaccin, în timp ce comunitatea medicală numără peste 50.000 de persoane. Niciunul dintre cei care neagă gravitatea crizei generate de COVID-19 sau care contestă vaccinarea nu e specialist în epidemiologie ori boli infecțioase, nu a lucrat în ATI, nu suferă pentru că a pierdut pacienți în lupta cu SARS-CoV-2. Poate că au alte frustrări, poate sunt doar avizi de imagine. Poate își fac publicitate la o afacere personală, sau au alte scopuri.

Este drept că apar în presă și referiri la medici de familie sau specialiști care le-ar recomanda pacienților să nu se vaccineze sau să apeleze la soluții terapeutice fără fundament în studiile clinice, fără dovezi care să ateste siguranța și eficacitatea produsului. Primul semn că sunt falsuri este chiar absența numelui acelui așa-zis doctor. “Un medic” înseamnă în realitate “niciun medic”, notează presa de specialitate. “Dacă există, într-adevăr, colegi care fac astfel de recomandări, mai devreme sau mai târziu numele lor vor apărea în mass-media. Vor apărea reclamații din partea familiilor sau a pacienților care se îmbolnăvesc și suferă din cauză că au ratat vaccinarea, ori s-au confruntat cu efectele adverse ale unor produse îndoielnice.

Oamenii sunt tentați să dea vina pe altcineva atunci când au o problemă de sănătate generată de stilul lor de viață, de propriul comportament, iar medicul este deseori identificat drept vinovat, deși nu a greșit cu nimic.

Or, este lesne de închipuit ce reproșuri s-ar face în cazul în care pacientul ar avea o evoluție nefericită, iar medicul chiar l-a sfătuit greșit”.

Ce anchete ar alimenta audiența mass-media, cu procurori care îi audiază ca martori pe alți pacienți ai aceluiași medic, și care declară că au primit același tratament și sfat: “nu te vaccina”, “nu e cazul să-ți faci griji” etc.

Presa care astăzi îmbrățișează aceste teorii nefundamentate științific va fi prima care îl va desființa pe medicul acuzat de suferința pacientului.

Pacientul sau familia acestuia va depune plângere fără nicio remușcare.

Astăzi, vedem la ATI mulți care spun: am greșit că nu m-am vaccinat. Mâine vor acuza medicul, că nu a fost suficient de convingător să îi determine să se vaccineze.

Există suficientă legislație care sancționează medicii, în momentul de față. Cei care își discreditează breasla și colegii din prima linie a luptei cu pandemia, cei care luptă, de fapt, de cealaltă parte a baricadei pot fi sancționați și în baza legislației existente.

Dar nu de conflicte, de dispute între medici e nevoie acum, ci de unitate în interiorul corpului medical, de respect reciproc, de mobilizarea tuturor resurselor în lupta cu inamicul comun.

Faptul că în țara noastră s-au vaccinat puțin peste 40% dintre cetățeni, cifră cu mult mai mică decât media UE, pune în mod foarte dur problema decelării cauzelor profunde ale refuzului multor oameni de a se vaccina gratuit. În acest sens, impactul media asupra convingerilor cetățenilor, indiferent de gradul de școlarizare, a fost enorm. Au fost prezentate exagerat riscurile vaccinării, au fost discutate până la refuz cazuri izolate, fără nicio relevanță științifică sau statistică.

Or, în mintea tuturor, ar trebui să fie clară ideea că vaccinurile anti-COVID-19 (toate cele utilizate în Uniunea Europeană și nu numai) au trecut toate etapele testării clinice necesare punerii pe piață și nu sunt, în niciun caz, experimentale - aberație vehiculată chiar și de personal fără nicio pregătire în materie, dar cu o agresivitate verbală ieșită din comun. Toate acestea au făcut ca mulți nehotărâți să refuze vaccinarea și se ajunge, în momentul de față, la peste 500 de morți pe zi, în România.

Scopul acestui articol este de a atrage atenția asupra necesității combaterii, convingătoare și eficiente, în toate împrejurările în care apar, a teoriilor antivacciniste. Relativizarea vaccinării duce la costuri umane și materiale foarte mari, la mii de morți evitabile, la supraaglomerarea secțiilor ATI, la extenuarea personalului medical și la necesitatea tratării multor efecte ale COVID-19, și după externare.

Trebuie să se explice faptul că siguranța în utilizarea vaccinurilor este foarte mare, NU relativă, iar proporția efectelor adverse (de pildă, șocul anafilactic), față de numărul total de vaccinați, este foarte mică.

Corpul medical are datoria nu numai de a se vaccina, dar și de a combate, activ, antivaccinismul și orice tendință de relativizare a necesității de vaccinare și a beneficiilor vaccinării. Orice discuție despre vaccinare și vaccinuri nu trebuie să omită existența reacțiilor adverse, ci să sublinieze că raportul beneficii/risc (raport ce există în orice practică medicală) înclină foarte mult în favoarea beneficiului. (foto - healthwire.co)

Dr. MIRCEA GHERMAN, medic specialist de medicină generală

“INFODEMIA”, MAI PERICULOASĂ DECÂT PANDEMIA

Associated Press relatează povestea lui Daniel Roberts, un tânăr american care nu se vaccinase de când avea 6 ani. Fără rapeluri, fără vaccinuri anti-tetanos… Părinții i-au băgat în cap că vaccinurile sunt periculoase, iar când a venit noul coronavirus, l-au catalogat, pe loc, drept “o farsă”. Vaccinul, au spus ei, reprezintă o adevărată amenințare.

Așa că, atunci când tânărul de 29 de ani din Tennessee și-a făcut vaccinul anti - COVID-19, s-a simțit eliberat de propriul său trecut.

“Peste cinci sute de mii de oameni au murit în această țară. Nu este o păcăleală”, a spus Roberts, vorbind despre teoriile conspirației, vehiculate de familie și prieteni:

“Nu-mi dau seama de ce am înghițit totul, gata digerat”.

În timp ce lumea se luptă să se elibereze de sub stăpânirea COVID-19, psihologii și experții în dezinformare vor să afle de ce pandemia a dat naștere atâtor teorii ale conspirației, care i-au făcut pe oameni să evite purtarea măștii de protecție, distanța fizică și vaccinurile.

Cercetătorii constată existența unor legături între încrederea în știri false privind COVID-19 și dependența de rețelele sociale, ca sursă de știri și informații. Ei conchid că teoriile conspirației COVID-19 persistă, oferind un fals sentiment de emancipare și siguranță de sine. Aruncând pe piață explicații obscure, învăluite în mister, astfel de informații oferă celui care crede în ele un fel de sentiment de control al situației, în împrejurări care, altminteri, par haotice sau înspăimântătoare.

Aceste constatări au implicații nu numai în ce privește reacția la pandemie, ci și pentru următoarea “infodemie” - termen folosit pentru a descrie criza de dezinformare COVID-19.

“Trebuie să învățăm din ceea ce s-a întâmplat, pentru a ne asigura că putem preveni ca aceste lucruri se nu să se mai întâmple data viitoare”, a spus fostul chirurg general al SUA, Richard Carmona, care a servit în administrația George W. Bush. “Măștile devin un simbol al propriului partid politic. Se spune că vaccinurile sunt inutile. Omul obișnuit este confuz: pe cine să creadă?”

Aproximativ unul din 4 americani cred că pandemia a fost, “cu siguranță” sau “probabil”, creată intenționat, potrivit unui sondaj Pew Research Center din iunie. Alte teorii ale conspirației se concentrează pe restricțiile economice și pe siguranța vaccinurilor. Din ce în ce mai mult, aceste afirmații fără temei creează probleme în lumea reală.

În ianuarie, activiștii anti-vaccin au forțat o clinică de vaccinare de la Dodger Stadium din Los Angeles să se închidă pentru o zi. În Europa, zeci de turnuri celulare au ars din cauza afirmațiilor bizare că semnalele wireless 5G declanșează infecția. În altă parte, un farmacist a distrus mii de doze de vaccin, lucrătorii medicali au fost atacați și sute de oameni au murit după ce au consumat substanțe toxice prezentate ca remedii - toate din cauza știrilor și informațiilor false despre COVID-19.

Cele mai populare teorii ale conspirației îi ajută adesea pe oameni să-și explice evenimente complicate, tumultoase, atunci când adevărul poate fi prea șocant pentru a fi acceptat, potrivit lui Helen Lee Bouygues, fondatoare și președinte al Fundației Reboot din Paris, care cercetează și promovează gândirea critică în era internetului.

Asemenea teorii apar adesea ca urmare a unor evenimente cruciale sau înspăimântătoare din istorie: aterizarea pe Lună, atacurile din 11 septembrie sau asasinarea președintelui John F. Kennedy, când multora le-a fost greu să accepte că un om înarmat, singuratic și deranjat mintal l-ar putea ucide pe președinte. Conspirațiile complicate, care implică CIA, mafia etc. sunt mai ușor de acceptat.

“Oamenii au nevoie de explicații ample, pentru problemele ample, pentru evenimente mondiale ample”, spune John Cook, expert în teoria conspirației, la Universitatea Monash din Australia. “Explicațiile simple, obiective - cum ar fi liliecii sau piețele de animale vii - sunt, pur și simplu, nesatisfăcătoare din punct de vedere psihologic.”

Acest impuls este atât de puternic, spune Cook, încât oamenii cred adesea chiar în teorii ale conspirației, care sunt contradictorii. Roberts, de exemplu, a spus că părinții săi au crezut, inițial, că boala COVID-19 vine de la turnurile celulare (un turn celular este un amplasament de dispozitiv mobil, unde sunt fixate antene și echipamente de comunicații electronice - n. trad.), după care au decis că virusul este, de fapt, o farsă. Singurele explicații pe care nu le-au acceptat, a spus el, au fost cele venite de la specialiștii în medicină.

“Când oamenii încep să creadă, nestrămutat, în propriile convingeri și să respingă orice spune cealaltă parte, chiar că avem o problemă reală”, a conchis Cook.

Neîncrederea în instituțiile americane a favorizat unirea mai multor grupuri sub stindardul teoriilor conspirației COVID-19. Printre acestea se numără grupuri de extremă dreaptă, “supărate” pe blocaje (lockdown) și pe obligativitatea purtării măștii de protecție, activiști anti-vaccin și adepți ai QAnon - mișcare conspiraționistă, potrivit căreia fostul președinte al SUA, Donald Trump, este cel ales pentru a lupta împotriva “statului paralel ocult” ,care conduce lumea din umbră.

Pe lângă faptul că pătrund adânc în “miezul” teoriilor conspiraționiste legate de COVID-19, cercetătorii se gândesc la ceea ce funcționează și ce nu funcționează atunci când vine vorba de a discuta cu familia și cu prieteni care au dat sau dau crezare unor afirmații fără temei. De asemenea, se străduiesc să găsească soluții la problema mult mai complicată a dezinformării, promovată în mediul virtual (online). Toate acestea presupun însă eforturi mai susținute din partea companiilor de social media, precum și noi reglementări în domeniu.

Facebook, Twitter și alte platforme se confruntă, de mult, cu critici pentru că au permis ca dezinformarea să înflorească. Ele au acționat mai agresiv cu privire la dezinformarea COVID-19, ceea ce sugerează că platformele respective ar putea face mai mult pentru a controla dezinformarea și pe alte subiecte, cum ar fi schimbările climatice, a spus Cook.

Abordarea fenomenului de atracție pe care specia umană o manifestă față de teoriile conspirației este un demers extrem de dificil. Predarea gândirii critice și a alfabetizării media în școli este esențială, spun oamenii de știință, deoarece internetul va câștiga tot mai mult teren, ca sursă de știri.

În ultimii ani, o idee numită “teoria inoculării” câștigă, și ea, teren. Aceasta implică utilizarea de jocuri online pentru a-i învăța pe oameni să gândească mai critic despre știrile și informațiile ce li se oferă.

Un exemplu: cercetătorii de la Universitatea Cambridge au creat jocul online Go Viral!, care îi instruiește pe jucători punându-i să-și creeze propriul conținut înșelător.

Studiile arată că astfel de jocuri cresc rezistența la dezinformarea online, dar, la fel ca în cazul multor vaccinuri, efectele sunt temporare, ceea ce îi face pe cercetători să se întrebe, după cum spune Cook: “Cum le dai injecția de rapel?”

Într-o zi, aceste jocuri ar putea fi plasate ca reclame înaintea videoclipurilor online sau promovate cu acordarea de premii, ca o modalitate de a vaccina, în mod regulat, publicul împotriva dezinformării.

“Adevărata soluție este educația”, a spus Bouygues. “COVID ne-a demonstrat cât de periculoase pot fi dezinformarea și teoriile conspirației, dar și că mai avem mult de lucru.” (sursa - apnews.com)

Traducere și sinteză de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu