Dintr-o anchetă a Institutului Național de Statistică (INS), citată de HotNews.ro, aflăm că pandemia de Covid-19 i-a afectat pe românii activi, atât fizic, cât și psihic.
LUCRUL CU CLIENȚII, PACIENȚII ȘI... ELEVII, DIFICIL
Potrivit anchetei INS, aproape jumătate din românii care fac parte din populația ocupată, adică mult peste 4 milioane de români, s-au plâns că sunt supuși unor factori care le afectează sănătatea psihică.
Cei mai mulți (unul din 3) au acuzat lucrul cu clienții, pacienții, elevii etc. dificili. Aproape 1,5 milioane (adică tot unul din 3) au considerat că presiunea extremă a termenelor sau supraîncărcarea extremă a activității ca fiind principalul factor de risc pentru sănătatea lor mintală. Un milion de români au tremurat pentru siguranța locului de muncă, iar alții (aproape egali între sexe ca număr) au spus că au fost hărțuiți.
De asemenea, oamenii s-au plâns că munca de acasă le-a afectat și sănătatea fizică. În total, trei sferturi dintre românii care lucrau remote au spus că s-au confruntat ori cu o problemă fizică, ori cu una de natură psihică. Ponderile sunt apropiate, indiferent că discutăm de zona urbană sau rurală.
Din cele 5,55 milioane de români expuși la factori care le afectează sănătatea fizică, cei mai mulți (30%) au menționat ca principal factor pozițiile obositoare sau dureroase.
Aproape un milion de persoane (17,9%) consideră mișcările repetitive ale mâinii sau brațului ca fiind principalul factor de risc în ceea ce privește sănătatea lor fizică, iar 10,2% spun că activitățile lor implică o puternică concentrare vizuală.
MUNCA ÎN AGRICULTURĂ, ASOCIATĂ CU DURERILE DE OASE
Din analiza pe sectoarele economice și tipul celei mai grave afecțiuni, INS a constatat că persoanele care au desfășurat activități agricole suferă în proporție mai mare de afecțiuni ale oaselor, musculare sau articulare, care afectează în special gâtul, umerii, brațele sau mâinile (25,3%) în comparație cu cele din industrie (11,7%), construcții (11,5%) sau cele din servicii (11,2%).
Persoanele care au lucrat în industrie și construcții au fost afectate în măsură mai mare de probleme de natură osoasă, musculară sau articulară care afectează în special spatele (39,9%, respectiv 43,6%) decât cele care au lucrat în agricultură sau în servicii (31,6% în ambele cazuri).
POZIȚIILE OBOSITOARE, FACTOR DE RISC PENTRU VÂRSTA ÎNAINTATĂ
Pe grupe de vârstă, pozițiile obositoare sau dureroase au fost considerate ca principal factor de risc pentru sănătatea fizică de 52,6% dintre cei de 65-74 ani, la polul opus situându-se cei 35-44 ani (27,5%).
Tinerii de 15-24 ani au menționat în proporție mai mare decât celelalte grupe de vârstă mișcările repetitive ale mâinii sau brațului (20,9%) și manipularea de greutăți (22,4%), în timp ce la grupele de vârstă de 25-34 ani și 35-44 ani au fost menționate, mai des decât la celelalte, activitățile care implică o puternică concentrare vizuală (12,1%, respectiv 11,9%).
Pe activități ale economiei naționale, cea mai mare pondere a celor care considera pozițiile obositoare sau dureroase ca fiind principalul factor de risc pentru sănătatea lor fizică s-a înregistrat în rândul celor care lucreaza în informații și comunicații (62,7%).
Mișcările repetitive ale mâinii sau brațului au fost menționate cel mai mult de cei care lucrează în hoteluri și restaurante (26,7%), manipularea de greutăți de cei din construcții (35,1%), substanțele chimice, praful, vaporii, fumul sau gazele de cei din industria extractivă (39,2%), zgomotul de cei din industria prelucrătoare (14,3%), iar activitățile care implică o puternică concentrare vizuală de cei din intermedieri financiare și asigurări (61,1%).
PROBLEME RESPIRATORII
O altă concluzie a studiului INS este aceea că 11,8% dintre cei care au lucrat în industrie au probleme de natură respiratorie sau pulmonară, față de 6,5% dintre cei din construcții, 5,4% în cazul celor din agricultură și 5,3% dintre cei care lucrează în servicii.
Ponderea celor cu dureri de cap și (sau) oboseală vizuală a fost de 15% din totalul celor care lucrează în sectorul serviciilor, față de 6,8% dintre cei din construcții, 6,5% din industrie și 1,8% dintre cei care lucrează în agricultură. (L.P.)
LUCREȚIA POP
