Ziua Internațională a Studenților este sărbătorită, anual, la 17 noiembrie, în amintirea evenimentelor petrecute în Praga anului 1939. A fost declarată oficial ca atare, în anul 1941, de către Consiliul Internațional al Studenților.
Pentru o mai aprofundată înțelegere a momentului, ne vom întoarce în timp. Perioada interbelică (1918-1939) a fost o perioadă zbuciumată, măcinată, în ciuda păcii aparente, de conflicte în stare latentă. Acum se concretizează cele trei ideologii care au schimbat fața lumii: fascismul, nazismul (în special) și comunismul, care, pe fondul unei apatii generale a democrațiilor europene, vor câștiga tot mai mult teren. Anii de după război au fost deosebit de grei pentru fostele Puteri Centrale, care pierduseră războiul, în special pentru Austro-Ungaria care se va destrăma și pentru Germania, care va suferi din cauza obligației de a plăti daune de război. Nu e mai puțin adevărat că epoca interbelică a fost și una de emancipare culturală, marcându-se o schimbare a moravurilor și a modei. Este epoca jazz-ului și a romanțelor. Acum se dezvoltă arta cinematografică, teatrul de stradă și radioul, care vor juca un important rol propagandistic în Germania nazistă.
Pe 12 februarie 1938, Hitler s-a întâlnit cu cancelarul Schuschnigg, amenințându-l cu invazia în cazul în care naziștilor austrieci nu li se permite accesul la guvernare. Cancelarul austriac a acceptat cererile germane, apoi a optat pentru tranșarea chestiunii statutului Austriei printr-un referendum ce urma să fie organizat pe 13 martie. Pe 12 martie, însă, Hitler a ordonat invadarea Austriei, acțiunea fiind legitimată prin organizarea unui referendum organizat de naziști pe 10 aprilie. 97% dintre locuitorii Austriei cu drept de vot au fost în favoarea Anschluss-ului (Anexarea Austriei). În mai 1938 s-a manifestat Criza sudetă, Hitler folosindu-se de minoritatea germană din Cehoslovacia (3 milioane de etnici germani, majoritari aici), pentru a revendica oficial regiunea.
Practic, în 1938, niciunul dintre aliații importanți ai Cehoslovaciei - (Franța și Regatul Unit) nu dorea să se implice într-un conflict în Europa. În schimb au participat la o conferință la München pentru rezolvarea conflictului germano-cehoslovac. Pe 29-30 septembrie, liderii Germaniei (Adolf Hitler), Italiei (Benito Mussolini), Regatului Unit (Neville Chamberlain) și Franței (Édouard Daladier) au căzut de acord cu privire la unificarea cu Germania a regiunilor locuite majoritar de germani în Cehoslovacia și cu cedarea de către Cehoslovacia, în favoarea Poloniei, a unei părți a Sileziei.
Și totuși, Mica Înțelegere s-a destrămat în urma dezintegrării Cehoslovaciei. În ziua de 15 martie 1939, trupele germane au invadat Boemia și Moravia. Statul cehoslovac, format după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și consfințit prin semnarea Tratatului la Saint Germain en Laye, la sfârșitul Primului Război Mondial, a dispărut de pe harta politică a Europei pentru aproape șase ani. Au fost înființate statul-marionetă Protectoratul Boemiei și Moraviei, aflat sub controlul total al Germaniei Naziste, și Republica Slovacia, stat satelit al Reichului, dar neocupat de trupele germane. Cehoslovacilor nici măcar nu li s-a permis să participe la negocieri.
Președintele Bene a fost obligat să accepte această înțelegere, ceea ce a provocat mari demonstrații populare în mai multe orașe ale Cehiei. Pe 5 octombrie, acesta a demisionat și a părăsit rapid țara.
Premierul praghez a încercat să stabilească relații mai bune cu Germania, Cehoslovacia fiind paralizată din punct de vedere militar. Cehii construiseră o importantă linie defensivă, asemănătoare cu linia Maginot, în regiunile de graniță cu Germania, care acum se afla în mâinile Reichului. Fără această linie fortificată, statutul de independență al țării era amenințat, deoarece depindea în totalitate de bunăvoința Germaniei Naziste și de capacitatea aliaților occidentali de a-i garanta noile frontiere, așa de cum se angajaseră la München.
Președintele Emil Hácha nu a dat ordine armatei să reziste invaziei străine. Franța și Anglia nu au întreprins nicio acțiune concretă împotriva Germaniei. Doar invadarea Poloniei i-au determinat pe anglo-francezi să intervină, ceea ce a dus la declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Pe 28 octombrie 1939, cu ocazia aniversării zilei independenței Cehoslovaciei, inclusiv la Praga au avut loc demonstrații de protest împotriva ocupației și, în timpul confruntărilor cu poliția, a fost ucis studentul Jan Opletal. Poliția germană s-a folosit de demonstrațiile studențești generate de moartea lui Opletal ca pretext pentru închiderea facultăților. În urma suprimării demonstrațiilor, opt studenți și un profesor au fost executați fără proces, iar peste 1.200 au fost trimiși în lagăre de concentrare, din care cel puțin 20 nu au supraviețuit închisorii, menționează site-ul www.study.eu. Universitățile pragheze au rămas închise până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, cu excepția Universității germane.
Așadar, Ziua Internațională a studenților a fost marcată, pentru prima dată, în 1941, la Londra, de către Consiliul Internațional al Studenților (care includea mulți membri din rândul refugiaților), în deplin acord cu aliații de război, iar tradiția a fost menținută de Uniunea Internațională a Studenților.
Mult mai târziu, în toamna anului 1989, tot la 17 noiembrie, slovacii au cerut ieșirea din comunism, prin demonstrații studențești, urmând ca, pe 18 noiembrie, să facă același lucru și studenții cehi. Manifestația desfășurată la Praga, la care au participat peste 15.000 de studenți, s-a soldat cu circa 600 de răniți. Astfel, 17 noiembrie reprezintă punctul de pornire al manifestațiilor anticomuniste ale studenților din Praga, care au marcat începutul “Revoluției de catifea” din Cehoslovacia.
“Ziua internațională a studenților este marcată, în prezent, mai ales în țări precum Grecia, Republica Cehă și Slovacia. Revolta studenților politehniști din Atena împotriva juntei militare grecești din 1973 a atins apogeul în 17 noiembrie, când, la primele ore ale dimineții, un tanc AMX 30 a dărâmat porțile blocate ale Politehnicii.”
În prezent, Republica Cehă și Slovacia marchează ziua de 17 noiembrie ca fiind “Ziua luptei pentru libertate și democrație”.
La mulți ani, tinerețe!
MARIANA CRISTESCU
